Impactul pandemiei asupra pieței berii: PET-ul a revenit pe creștere după cinci ani de declin, în timp ce sticla a pierdut teren. România a consumat anul trecut 16,75 milioane de hectolitri de bere, respectiv peste 7 litri lunar per capita

În 2020, primul an de pandemie de COVID-19, când oamenii au stat mai mult acasă, iar industria HoReCa a fost închisă o bună perioadă, în timp ce în res­tul timpului a funcționat cu restricții, con­sumul de bere total a crescut ușor, însă s-a schimbat tipul de ambalaj pre­ferat. Mai exact, consumul de bere a ajuns la 16,75 milioane de hectolitri, în ur­care ușoară – de 0,5% în volum – față de 2019.

Totuși, se pot remarca alte schimbări, precum tipul de ambalaj preferat, astfel că PET-ul a revenit pe creștere după cinci ani de declin, în timp ce sticla a pierdut teren.

„După o creștere constantă, de pes­te 5 pp în ultimii cinci ani, sticla a scă­zut în 2020 față de 2019 cu 2,6%. În contextul pandemiei de COVID-19, mulți români au optat pentru am­ba­laje de unică folosință. Astfel, sti­cla nereturnabilă (cea la 330 ml – n.red.) a înregistrat o creștere de 58% în 2020 față de 2019, iar amba­la­jul tip PET a postat un avans de 2,2%, după cinci ani de scădere cons­tan­tă“, arată raportul Asociației Be­rarii Româ­niei. Mai exact, sticla de plas­­tic (PET) pierduse 9 pp din 2015 pâ­nă în 2019, pentru a reveni pe plus în pan­demie. Totodată, berea amba­la­tă la doză a crescut anul trecut cu 1,7 pp.

Această evoluție poate fi explicată prin faptul că oamenii au consumat mai mult din retail ñ unde se vinde PET și în general cantități mari ñ și mai puțin HoReCa, unde se găsesc sticlă de sticlă și, mai rar, doză ori draft.

De altfel, draftul reprezintă doar 2% din totalul pieței de bere, în timp ce doza se apropie de o cotă de 24%. Sticla și PET-ul sunt pe primele locuri cu 27,4% și, respectiv, 46,7%, conform aceleiași surse.

Berea este una dintre puținele piețe unde producția internă asigură aproape 97% din consumul local. Piața de profil este una puternic concentrată la vârf, fiind dominată de câteva multinaționale. Podiumul din sectorul berii după cifra de afaceri s-a păstrat același în 2020, astfel că Ursus Breweries, Heineken România și Bergenbier sunt cei mai mari trei jucători. De altfel, cei trei alături de URBB (Tuborg) au împreună peste 70-80% din piață (în valoare), conform estimărilor ZF. Acești jucători străini au în portofoliu mărci românești cu istorie, dar și branduri străine. Toți au fabrici locale.

În ultimii ani însă, în această piață au apărut nume noi și tot mai multe microberării care pariază pe producție artizanală. România are 92 de berării (fabrici) active, dintre care aproape 80 sunt microberării, potrivit datelor de la Asociația Berarii României. Deși efervescența berilor artizanale crește, ponderea acestui tip de bere este în continuare mică în consum, în total volum contribuind cu mult sub 1%. În valoare, dat fiind că prețul mediu al acestor produse este mai mare, și cota e piață este pe măsură, dar nu depășește câteva procente.