Ce impact are criza politică? Ionuț Lianu, șeful Trezoreriei CEC Bank: Piețele și investitorii sunt raționali, între planul politic și cel economic e un grad destul de mare de disociere dacă parcursul economic e corect, dobânzile și cursul sunt destul stabili

♦ „Toată lumea este concentrată pe deznodământul macroeconomic al situației, și din România, și din afară. Până la urmă, vorbim de prețuri, randamente. Este mai puțin relevant aspectul politic. Pe scurt, este foarte important ce se întâmplă cu deficitul fiscal și ce se întâmplă cu creșterea economică. Pentru că noi suntem, în momentul de față, pe o traiectorie de ajustare a deficitului fiscal. Ea nu trebuie să fie nici foarte bruscă, nici foarte lentă și, în acest timp, să nu ducă la erodarea bazei fiscale, astfel încât să intrăm ulterior într-un cerc vicios în care trebuie doar să ajustezi fiscalitatea și nu strângi venituri. Acesta este pericolul. Aici se uită toți“, susține șeful Trezoreriei CEC Bank, Ionuț Lianu ♦ CEC Bank vede acum inflația la final de an 2026 undeva în zona de 5-6%, iar PIB ar putea avea un „plus marginal“, în zona de 0,4% ♦ Scenariul de scădere a dobânzilor rămâne, dar s-a amânat, șansele ajustării fiind legate de parcursul macroeconomic.

Principalele temeri pentru perioada următoare sunt legate în primul rând de războiul din Golf, al doilea risc ar fi situația politică din România, iar pentru sistemul bancar există investigația privind indicele ROBOR care poate avea un impact și asupra creditării, mai ales pentru companii, susține Ionuț Lianu, șeful Trezoreriei CEC Bank.

„Principalele temeri ar fi, în primul rând, războiul din Golf – pentru că nu știm cum se va încheia și când se va încheia, iar al doilea risc ar fi situația politică din România – pentru că și aici depinde cât durează această instabilitate și care va fi impactul asupra indicatorilor macroeconomici. Între planul politic și cel economic există un grad destul de mare de disociere, dar a spune că sunt două planuri nu înseamnă a spune că nu sunt riscuri, pentru că există riscuri, bineînțeles. Iar pentru sistemul bancar, urmărim atent ce se întâmplă cu această investigație privind indicele ROBOR. Ea are un potențial impact asupra sistemului bancar, dar poate avea un impact și asupra creditării ulterior, mai ales pe zona de companii. Ne uităm cu atenție la ce se întâmplă aici. În principiu, din reacțiile pe care le-am văzut după ce informația a ajuns în presă, vizavi de această investigație și de nivelul amenzilor, am văzut reacții destul de încurajatoare ale acțiunilor listate“, a spus șeful Trezoreriei CEC Bank la emisiunea de business ZF Live.

Crize politice am mai avut și în trecut, dar și situații atipice internaționale, a adăugat el „Suntem obișnuiți din 2020 încoace, parcă la fiecare doi ani avem câte ceva. De data aceasta, situația din Golf este elementul de noutate și noi aici ne uităm foarte atent. Sigur, ne uităm și la ce se întâmplă pe plan intern, dar pe plan extern este foarte important ce se întâmplă în Golf“.

Dar cât de mare impact are asupra piețelor financiare și asupra economiei românești situația din Golf față de criza politică internă?

„Dacă te uiți, dobânzile au crescut, randamentele la titluri au crescut foarte mult înainte de începerea crizei politice din România, practic dupa atacul din Iran. Aici mecanismul este același, în esență, cu cel pe care l-am văzut în 2020. Hidrocarburile au impact în economie pe mai multe căi. Este foarte vizibil pentru toată lumea ce se întâmplă cu prețul benzinei și al motorinei, dar un mecanism mai fin este ce se întâmplă cu prețul gazului, pentru că prețul gazului ajunge, în ultimă instanță, în prețul energiei, așa cum s-a întâmplat și în 2022“.

„Aici ar fi un mare semn de întrebare: pentru că, cu cât durează mai mult situația din Golf, cu atât efectele acestei situații vor fi mai mult decât tranzitorii. De exemplu, gazul ne afectează și direct, prin prețul gazului pe care îl plătim fiecare dintre noi, dar și indirect, prin prețul energiei. Și ajunge să impacteze inflația, care duce la o diminuare a cererii și a consumului, mai ales în situația economică în care noi suntem acum, într-un proces de ajustare fiscală în care este un echilibru foarte fin între ajustarea fiscală în sine și impactul pe care poți să-l ai asupra creșterii economice“.

Astfel, dacă fix în momentul acesta, în care noi parcurgem această linie fină în care nu poți să ai ajustări bruște, fix acum vine acest șoc al prețului petrolului și al prețului gazului și vedem că această criză se prelungește, probabil va ajunge să afecteze și în Europa, și la noi, creșterea economică și inflația, a explicat Ionuț Lianu, adăugând că putem avea o creștere economică foarte slabă din acest motiv.

Ce se va întâmpla cu inflația, PIB-ul, dobânzile și randamentele?

CEC Bank vede acum, pe final de an 2026, inflația undeva în zona 5-6%, a spus șeful Trezoriei băncii de stat, nivelul fiind în scădere față de anul trecut când urcase spre 10% în urma creșterilor de taxe.

„Va fi o scădere, pentru că toate aceste creșteri de preț, având în vedere momentul ajustării macroeconomice la noi, nu vor fi propagate atât de ușor în alte creșteri de prețuri, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2022, când exista foarte multă putere de cumpărare, bani puși deoparte.“

Referindu-se la evoluția economiei, Lianu a spus că primul trimestru (T1) din acest an „pare să fi fost un trimestru destul de slab“, iar pe final de an 2026 am putea să înregistrăm un „plus marginal“, în zona de 0,4%, din ultimele analize realizate intern de CEC Bank.

„Nu știm cum va arăta T2, încă, dar dacă vorbim de creștere economică în acest an, vorbim de zero virgulă. Am văzut că a fost o serie de ajustări în jos. Dacă mergem pe componente, consumul este de departe cel mai în urmă. Va avea o contribuție negativă la produsul intern brut, după ani de zile în care a avut o contribuție pozitivă. Investițiile pot compensa, dacă ne uităm la produsul intern brut. Este singura șansă în acest an să fie compensată scăderea de consum cu creșterea investițiilor. Însă, din punct de vedere al puterii de cumpărare durează până când efectul investițiilor se propagă în toată economia și ajunge să fie simțit de toată lumea“.

Scenariul de bază al CEC Bank este că această criză din Golf se va rezolva într-un termen cât de cât rezonabil, adică în două-trei luni, însă aici există un mare semn de întrebare, pentru că dacă situația se prelungește și ajunge să afecteze cererea, este posibil ca banca să meargă și mai jos cu proiecțiile, a atenționat șeful Trezoreriei CEC Bank.

Referindu-se la dobânzi în perspectivă, Ionuț Lianu spune că „șansele de scădere a dobânzilor rămân și sunt legate de parcursul macroeconomic din următoarele trimestre“.

„Scenariul de bază rămâne acela în care, la un moment dat, inflația va coborî foarte mult, și din efect de bază, dar și pentru că aceste creșteri de prețuri se vor propaga în economie mult mai greu. În acest context, ne putem aștepta la o scădere a dobânzilor în trimestrele următoare. Cred că s-a amânat, dar scenariul rămâne același. Adica, inflația în loc să fi avut deja un vârf, probabil va atinge vârful undeva prin vară, având în vedere ce se întâmplă în Golf. Și atunci tot acest scenariu se amână. Dar, mai ales dacă avem de-a face cu o scădere a cererii agregate, ca urmare a erodării puterii de cumpărare, acest scenariu devine cu atât mai probabil după vârful de inflație. În continuare, acesta este scenariul de bază: scădere de dobânzi.“

În ceea ce privește randamentele titlurilor de stat, vedem că au avut o creștere odată cu începerea războiului din Golf și de atunci se tranzacționează în aceeași zonă; România oferă randamente mult mai mari. „Acum, în regiune, noi am rămas cu dobânzile cele mai mari. Mai ales în contextul în care această inflație pe care o vedem acum are șanse destul de mici să se propage pe mai multe trimestre, nivelurile actuale ale randamentelor titlurilor de stat par sustenabile, cel puțin.“

Când a apărut situația din Golf, atunci au crescut foarte mult randamentele, cu aproximativ un punct, un punct și jumătate, a amintit Lianu. „Ce am văzut atunci? Ministerul Finanțelor a încercat să nu plătească aceste randamente mai mari și a stat deoparte pentru o vreme. Pe de altă parte, acum situația din Golf nu s-a rezolvat încă. Avem și această criză politică, repet, cum am mai avut în trecut și probabil vom mai avea și în viitor. Toată lumea se uită, până la urmă, la care va fi deznodământul macroeconomic. Din ce am văzut în ultimele zile, Ministerul Finanțelor a revenit în piață. Există cerere pentru titlurile nou-emise de Ministerul Finanțelor. Într-adevăr, au redus calendarul, adică au redus volumele pe care le atrag din piață, dar pentru aceste volume există cerere, iar piața rămâne funcțională. Nu e ceva deosebit.“

În ceea ce privește piața valutară, aceasta este una dintre cele mai lichide piețe mereu și este în continuare lichidă, susține șeful Trezoreriei CEC Bank.

„Într-adevăr, nu am văzut presiuni semnificative în ultimele zile. A fost un moment la începerea războiului din Iran, dar a trecut destul de repede. Trebuie să ne uităm comparativ aici, pentru că, dacă vorbim de piața valutară, vorbim de România în raport cu alte piețe, cu situațiile din alte economii. Practic, acum, în contextul războiului din Golf, apar și alte limitări pentru investitorii internaționali. Țările din Golf nu mai sunt atât de investibile cât erau înainte. Până la urmă, România este o țară din Uniunea Europeană, nu este în război, iar în zilele noastre aceste lucruri sunt avantaje.“

Revenind la impactul situației politice interne asupra piețelor și economiei, șeful Trezoreriei CEC Bank a menționat că există un grad destul de mare de disociere între planul politic și planul economic, vizibil și în România și în alte economii dezvoltate.

„Toată lumea este concentrată pe deznodământul macroeconomic al situației, și din România, și din afară. Până la urmă, vorbim de prețuri, randamente. Este mai puțin relevant aspectul politic. Pe scurt, este foarte important ce se întâmplă cu deficitul fiscal și ce se întâmplă cu creșterea economică. Pentru că noi suntem, în momentul de față, pe o traiectorie de ajustare a deficitului fiscal. Ea nu trebuie să fie nici foarte bruscă, nici foarte lentă și, în acest timp, să nu ducă la erodarea bazei fiscale, astfel încât să intrăm ulterior într-un cerc vicios în care trebuie doar să ajustezi fiscalitatea și nu strângi venituri. Acesta este pericolul. Aici se uită toți“.

În cazul României există schimbări față de acum 20 de ani, a adăugat șeful Trezoreriei CEC Bank, pentru că România are acum un PIB per capita mult mai mare, este o țară mult mai relevantă și din punctul de vedere al fluxurilor internaționale de capital. „De exemplu, piața titlurilor de stat din România este acum pe harta tuturor marilor investitori. Nu mai suntem în situația de acum 20 de ani, în care se poate întâmpla orice în România și tot o să fie bine. Pe de altă parte, un anumit nivel de zgomot politic nu este de natură să schimbe neapărat lucrurile. Dacă, din punct de vedere macroeconomic, parcursul este corect și așteptat de investitori, acest zgomot politic poate fi ignorat, cum se întâmplă și în țări dezvoltate. De exemplu, Italia a mers destul de bine din punct de vedere macroeconomic, cu toate problemele care au apărut și au dispărut politic.“

“Nu există mecanismul perfect. Mai ales după criza din 2008, în toate țările au fost experimentate tot felul de soluții privind modul în care pot fi înlocuite ratele care existau atunci, LIBOR la momentul respectiv. Sunt unii indici care combină tranzacțiile trecute cu așteptările viitoare, cum ar fi EURIBOR. Sunt alți indici care sunt în continuare pe anticipații, cum este ROBOR-ul, și alți indici care sunt bazați 100% pe tranzacțiile trecute. Problema pe care o avem în piața locală legată de IRCC este că există un decalaj foarte mare între momentul în care indicele se calculează și momentul în care se aplică. IRCC-ul, așa cum este el, este trecutul, reflecta o situatie de acum șase luni. Diferența este că ROBOR-ul este o cotație fermă, la care băncile care cotează au și obligația de a executa tranzacții la acele prețuri“.

Ce a spus șeful Trezoreriei CEC Bank despre ROBOR și investigația Consiliului Concurenței:

► Nu pot să comentez detalii legate de o investigație în curs. Ce pot să spun, pornind de la ce am publicat și noi pe site-ul Bursei de Valori, adică ce a publicat CEC Bank – Toți emitenții de instrumente, fie că sunt obligațiuni, cum este cazul nostru, fie acțiuni, cum este cazul altor bănci, au publicat o reacție. Noi am spus, în primul rând, că am acționat 100% în cadrul reglementărilor în vigoare.

►  Atât cerințele privind modul de cotare pe piața monetară, cât și modul de calcul, tot ce înseamnă cadrul de reglementare al ROBOR, sunt documente aprobate în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.

►  Nu este o piață autoreglementată, în care băncile au stabilit cum să facă un indice. Este o piață în care BNR este administrator și, în calitate de administrator, are toate pârghiile necesare ca să vadă ce se întâmplă, pentru că, în afară de un comportament anticoncurențial, pot apărea multe alte distorsiuni în piață.

►  Dacă facem o comparație, trebuie să comparăm mere cu mere. În 2022, de exemplu, dobânzile – prețul lichidității până într-un an – au ajuns frecvent la valori de 8-9%. Îmi amintesc că și noi am avut tranzacții interbancare la 9%, depozite cu alte bănci, operațiuni de tip swap, pentru că piețele sunt interconectate, nu este doar piața monetară. Ministerul Finanțelor a plătit 8-9% la piața primară. În piața secundară s-au tranzacționat miliarde la acele dobânzi, 8-9%. Deci reprezentativitatea pentru piață mie mi se pare destul de clară. Și, în același timp, pentru că acum ne-am uitat atent la toată seria de date, și reprezentativitatea în interiorul aceleiași zile este una foarte clară. Adică diferența între ce am cotat noi în intervalul de fixing ROBOR și ce am cotat în afara acestui interval, diferențele sunt de ordinul 0,00…

► ROBOR-ul este o poză a pieței monetare, la un moment dat, în timpul zilei ñ la ora 11.00. Scadențele sunt cele stabilite prin normele BNR și sunt cele aplicabile pieței monetare. Încep de la prima oră a dimineții până la o zi, o săptămână, trei luni și așa mai departe.

► Orice bancă – și aici nu vorbim doar de băncile care participă la ROBOR -, are obligația de a cota absolut transparent. Cotațiile respective sunt vizibile nu doar pentru bănci, ci și pentru fondurile de investiții, fondurile de pensii, pentru toată lumea. De la ora 9:00 dimineața până când se închide piața, toate băncile au obligația să coteze anumite scadențe. Adică să spună, de exemplu: eu vreau să atrag astăzi lichiditate la o lună, la 5,6%, sau să plasez la 5,8%.

Fiecare bancă are propriile cotații, iar în timpul zilei se pot întâmpla diverse tranzacții sau evenimente. De exemplu, vine o altă bancă la tine și îți spune: cotează-mi 500 mil. lei. Este o sumă destul de mare. Poți să îi cotezi 500 mil. lei și apoi vezi ce face cealaltă bancă, pentru că poate să aleagă să îți plaseze la cât i-ai cotat sau să atragă de la tine. Asta îți poate schimba ție poziția. La fel, un client poate decide să transfere bani de la tine sau către tine și atunci iar îți afectează poziția.

► Riscurile sunt pe ambele părți: fie să rămâi cu prea multă lichiditate, pentru că apoi trebuie să te duci la BNR la facilitatea de depozit să plasezi la dobânda de acolo, fie să nu ai suficientă lichiditate și atunci trebuie să te duci la BNR să atragi la facilitatea de credit. Și diferențele sunt foarte mari. De exemplu, acum te poți duce la banca centrală să plasezi la 5,5%, dar dacă te duci să atragi, atragi la 7,5%. Și atunci, pentru fiecare trezorier, în cursul zilei apar tot felul de fluxuri care îl pot duce pe plus sau pe minus. După aceea, se duce să schimbe cotațiile, dacă se dezechilibrează foarte mult într-o direcție.

► ROBOR se calculează ca o medie a cotațiilor unui panel de bănci, cele 10 bănci, la ora 11:00 a fiecărei zile. Se exclud extremele. Și diferența față de ce se întâmplă, în general, în piața monetară față de ce se întâmplă în intervalul ROBOR (am explicat că la CEC nu sunt diferențe de cotații) este că băncile care sunt în panel au atât obligația de a executa tranzacții – dacă altă bancă din panel vine și cere o sumă, în anumite limite, la cotația respectivă, are și dreptul de a executa o cotație. Există un interval de 15 minute în timpul căruia acest drept poate fi exercitat de către participanții din piață, de toate cele 10 bănci.

► Îmi amintesc că, la începutul lui 2022, dobânzile erau undeva în zona 2-3%, iar la sfârșit erau în zona 8-9%. Ce s-a întâmplat în toată această perioadă? A crescut foarte mult inflația și au crescut și dobânzile practicate de bancă, deci dobânda de referință a BNR și, implicit, și dobânda la facilitatea de credit a băncii centrale.

► Ce se poate întâmpla într-o perioadă de trei luni sau într-o perioadă de șase luni? Acea dobândă la care te împrumută banca centrală poate să crească sau să scadă, dar riscul era de creștere în 2022, din cauza factorilor macroeconomici. Și atunci, tu în momentul în care acorzi o finanțare pe șase luni, trebuie să te gândești: eu astăzi mă duc să mă refinanțez la 3-4% de la BNR, dar oare cât va fi acest preț peste două luni? Pentru că facilitatea de finanțare de la banca centrală este o facilitate overnight, adică peste noapte, este prețul pe o zi. Întrebarea este: dacă eu ajung să dau banii, deci să-i împrumut la un anumit procent de dobândă, care ar fi procentul la care reușesc să mă refinanțez?

► Nu există mecanismul perfect. Mai ales după criza din 2008, în toate țările au fost experimentate tot felul de soluții privind modul în care pot fi înlocuite ratele care existau atunci, LIBOR la momentul respectiv. Sunt unii indici care combină tranzacțiile trecute cu așteptările viitoare, cum ar fi EURIBOR. Sunt alți indici care sunt în continuare pe anticipații, cum este ROBOR-ul, și alți indici care sunt bazați 100% pe tranzacțiile trecute.

► Problema pe care o avem în piața locală legată de IRCC este că există un decalaj foarte mare între momentul în care indicele se calculează și momentul în care se aplică. Practic, IRCC-ul, așa cum este el, este trecutul, reflecta o situatie de acum șase luni

► Diferența este că ROBOR-ul este o cotație fermă, la care băncile care cotează au și obligația de a executa tranzacții la acele prețuri. Dacă mă uit la tranzacțiile din alte piețe relevante, cum ar fi piața titlurilor de stat sau piața de swap, unde străinii sunt foarte activi, acolo am văzut cotații și pe miliarde de lei, volume foarte apropiate de ceea ce a fost ROBOR-ul în acele momente.