Imigratia salveaza natia

“E nevoie numai sa oferiti vize pentru doua milioane de indieni, chinezi si coreeni”, spune Shekhar Gupta, editor al ziarului The Indian Express. “Noi vom cumpara toate casele luate cu credite ipotecare imposibil de platit. Noi vom munci 18 ore pe zi ca sa le platim. Noi va vom imbunatati imediat balanta de plati – nicio banca indiana nu are astazi mai mult de 2% in credite neperformante, pentru ca a nu-ti plati ipoteca este considerat aici un lucru rusinos. Si noi vom infiinta noi companii, ca sa cream locuri de munca pentru noi si pentru mai multi americani”.
 
Desi putin ironic, Gupta si multi alti oameni de afaceri indieni din Bangalore cu care am stat de vorba saptamana trecuta incearca sa argumenteze ca uneori neamericanii se descurca mai bine: “Draga America, te rugam sa iti aduci aminte cum ai ajuns sa fii cea mai bogata tara din istorie. Nu prin protectionism sau prin banci detinute de stat sau prin teama de comert liber. Nu, formula a fost foarte simpla: sa construiesti aceasta economie cu adevarat flexibila, cu adevarat deschisa, sa tolerezi ideea de distrugere creatoare, astfel incat capitalul muribund sa fie rapid transferat catre idei si companii mai bune, sa aduci cei mai diversi, destepti si energici imigranti din toate colturile lumii si apoi sa amesteci, sa o iei de la inceput, din nou sa amesteci, din nou s-o iei de la inceput si asa mai departe”.
 
Desi sunt de parere ca presedintele Obama a facut tot ce putea ca sa tina cele mai rele impulsuri protectioniste ale Congresului departe de planul sau de stimulare economica, Senatul american a votat din nefericire pe 6 februarie sa interzica bancilor care beneficiaza de ajutor financiar din bani publici sa angajeze imigranti specializati in domeniu cu permise de munca temporare. Prost semnal. Intr-o perioada cand atragerea intelectualilor de prima mana din lumea intreaga este cel mai important avantaj competitiv pe care o economie il poate avea, de ce ar trebui sa punem noi bariere impotriva unei asemenea forte intelectuale? Asa ceva se numeste “Vechea Europa”, dar pe litere se scrie simplu “P-R-O-S-T-I-E”.
 
“Daca faceti asa ceva, va fi unul dintre cele mai bune lucruri pentru India si unul din cele mai proaste pentru americani, pentru ca indienii vor fi astfel fortati sa inoveze la ei acasa”, spune Subhash B. Dhar, membru al consiliului executiv care conduce Infosys, binecunoscuta companie indiana de tehnologie ce trimite muncitori indieni in America ca sa asigure suport tehnic pentru o mare varietate de firme. “Noi ne-am protejat locurile de munca ani de zile si uite unde am ajuns. Stiti, spre exemplu, ca pentru o companie indiana este inca mai usor sa faca afaceri cu o companie din SUA decat cu un alt stat din confederatia indiana?”
 
Fiecare stat indian incearca sa-si protejeze mica economie cu propriile sale reguli. America nu ar trebui sa incerce sa copieze acest model. “Atitudinea voastra”, spune Dhar, ar trebui sa fie “oricine ne poate face competitivi si dominanti sa vina aici”.
 
Daca este un lucru pe care il stim cu absoluta siguranta, acesta este ca protectionismul nu a dus la Marea Criza din anii ‘30, dar cu siguranta a ajutat-o sa devina “Mare”. Din 1929 si pana in 1934, schimburile comerciale mondiale s-au prabusit cu peste 60% si tuturor ne-a fost mai rau. Azi traim intr-o epoca tehnologica unde toate studiile arata ca pe masura ce esti mai priceput in ce faci si cu cat mai multi muncitori priceputi ai, ca economie, cu atat mai repede iti vor creste veniturile. De aceea, punctul central al planului de stimulare, principiul calauzitor, ar trebui sa fie sa stimuleze tot ce ne face mai destepti si ceea ce atrage cat mai multi oameni destepti catre noi. Acesta e cel mai bun mod de a crea slujbe bune.
 
Potrivit unui studiu facut de Vivek Wadhwa, cercetator senior asociat la Laboratorul de Munca al Facultatii de Drept Harvard, peste jumatate din start-up-urile din Silicon Valley au fost fondate in ultimul deceniu de imigranti. Aceste companii de tehnologie fondate de imigranti au atras 450.000 de angajati si au avut vanzari de 52 de miliarde de dolari in 2005, spune Wadhwa, intr-un eseu publicat saptamana trecuta pe BusinessWeek.com.
El a citat si un studiu recent al lui William R. Kerr de la Harvard Business School si al lui William F. Lincoln de la Universitatea Michigan, care “au descoperit ca in perioadele cand permisele de munca temporare au scazut, s-a redus si numarul de patente inregistrate de imigrantii din SUA. Iar cand numarul permiselor a crescut, au reinviat si patentele”.
 
Nu vrem sa ramanem din criza aceasta doar cu inflatia, cu un munte de datorii si cu mai multe locuri de munca pregatite sa fie ocupate. Vrem si trebuie sa ramanem cu inca un Intel, inca un Microsoft si un alt Apple.
Mi-ar fi placut sa vad in pachetul de stimulare o banca de investitii cu capital guvernamental, ce sa ajute la finantarea start-up-urilor care in mod evident nu mai pornesc astazi – in zona energiei verzi chiar mor ca mustele – din cauza lipsei de lichiditati din partea surselor traditionale de imprumut.
 
Newsweek a publicat recent un eseu care incepea asa: “Ar putea Silicon Valley sa devina un nou Detroit?”. Ei, da, ar putea. Cand cele mai bune creiere din lume sunt de vanzare, nu le trantesti usa in nas. Le-o deschizi larg. Trebuie sa atacam aceasta criza financiara cu permise de munca, nu doar cu bani gheata; cu start-up-uri, nu doar cu pachete de salvare. Ne ajunge un Detroit.