Ieșiți la o înghețată? Iată câteva locuri noi deschise de antreprenori

Producătorii români de înghețată artizanală au încredere în potențialul pieței, ceea ce se vede atât în creșterea numărului de gelaterii, cât și în interesul manifestat de români pentru acest produs. Oamenii sunt mult mai preocupați acum de calitatea produselor pe care le consumă, iar tendința este ca ei să se îndrepte către produsele naturale și când vine vorba despre gelato, despre care au aflat deja ce compoziție are.

În ultimii ani, gelateriile au luat cu asalt atât zonele centrale, cât și diverse cartiere ale marilor orașe din țară. Românii devin pe zi ce trece din ce în ce mai atrași de înghețata cu iz italienesc, pe care astăzi o pot cumpăra aproape de la orice colț de stradă. În perioada 2009-2019, un deceniu care a marcat dezvoltarea acestei piețe, în România au apărut peste 140 de gelaterii, fie în locații stradale mai mici sau mai mari, fie în zone mai ferite de aglomerația urbană, pe care oamenii le preferă în zilele caniculare. Mai mult, unii antreprenori îndrăzneți, care au mizat pe calitatea înghețatei artizanale, au dat naștere businessurilor lor chiar și în timpul pandemiei de Covid-19 și au reușit să supraviețuiască perioadelor critice din ultimul an. Astăzi, numărul gelateriilor, potrivit datelor regăsite pe platforma confidas.ro, a depășit 280 la nivel național.

Producătorii artizanali au încredere în potențialul pieței gelateriilor, lucru demonstrat atât de creșterea vizibilă a acesteia, cât și de interesul manifestat de români pentru acest produs. „Piața gelateriilor va fi mult mai mare decât este acum! Sesizăm o creștere a interesului și a educației consumatorilor vizavi de categoria aceasta de produse. Vedem o diferență și față de momentul în care noi am început, în 2019, ceea ce pentru consumatori este un lucru foarte bun și e clar că nivelul de calitate al înghețatei este mult mai bun. Există un potențial destul de mare în România pentru a se mări piața gelateriilor. Față de media de consum din Europa, noi suntem undeva pe la coada clasamentului, așa că avem loc de creștere. Sperăm nu doar să ținem pasul cu piața, ci să creștem mai repede decât aceasta și decât crește consumul”, a spus Ciprian Sălceanu, unul dintre cei trei fondatori ai gelateriei Friddi din București.

Gelateria din Piața Romană pe care acesta a fondat-o în urmă cu doi ani, împreună cu partenerii săi, Alexandru Becuț și Simona Retevoescu este un business care a apărut din dorința celor trei antreprenori de a crește consumul de înghețată de calitate în România, întrucât acesta este unul destul de redus, situat la o treime din media europeană. Astfel, în România se consumă doar 2,6 litri de înghețată per capita anual doar din producția locală (echivalentul a 28 de înghețate la cornet), iar consumul total, ce cuprinde atât importuri cât și producția locală, ajunge la 4 litri per capita, arată datele ZF. O diferență principală între înghețata artizanală și cea din comerț este că prima, așa numitul gelato, este o înghețată mai densă decât aceasta din urmă, explică Ciprian Sălceanu, și este făcută după o rețetă diferită față de înghețata industrială. Astfel, într-un volum de 1 litru, cantitatea de gelato este de circa 700-800 de grame, față de 400 de grame, în cazul înghețatei obișnuite.

Ciprian Sălceanu, cofondator Gelateria Friddi: „Există un potențial destul de mare în România pentru a se mări piața gelateriilor. Față de media de consum din Europa, noi suntem undeva pe la coada clasamentului, așa că avem loc de creștere. Sperăm nu doar să ținem pasul cu piața, ci să creștem mai repede decât aceasta și decât crește consumul.”

Adrian Mengheș, fondator Butoiul cu înghețată: „Intenționăm să facem o locație fixă.A Am ajuns la un nivel în care spațiul nostru este foarte mic. Avem nevoie de un spațiu mai mare, de o locație pentru gelateria propriu-zisă.”

Ionuț Adiaconiței, fondator Gioia&Gelato: „În București sunt mult mai mulți clienți care își doresc o înghețată de calitate față de zona Neamțului. Lumea caută acolo ceva mai ieftin, întrucât nu este aceeași putere de cumpărare. Văd această piață în urcare. Ne dorim 5-10 gelaterii și apoi, o extindere în regim de franciză. Următoarea locație am dori-o într-un mall, astfel încât să avem o bună funcționare și pe timp de iarnă.”

Interesul românilor pentru înghețata artizanală se reflectă și în vânzările în creștere ale gelateriilor. Fondatorul Friddi susține că atât în primele cinci luni ale acestui an, cât și în acest început de sezon, lucrurile arată mult mai bine decât anul trecut, chiar dacă prima lună de vară a fost destul de pretențioasă din perspectiva vremii. „Avem vânzări de aproximativ 300.000 de euro în primele 5 luni din 2021”, a adăugat el.

Acesta are trei scenarii pentru anul curent în ceea ce privește cifra de faceri: unul pesimist, în care businessul va avea vânzări de 800.000 de euro la final de an, unul optimist, cu o cifră de afaceri de 1,2 mil. euro și unul realist, cu afaceri de circa 1 mil. euro.

Ciprian Sălceanu consideră că Bucureștiul este o piață în creștere, care are nevoie de noi puncte de vânzare a înghețatei de bună calitate. Deși piața gelateriilor este dominată de jucători mai mari, precum Velocita sau Cremeria Emilia, micii antreprenori pasionați de arta înghețatei artizanale nu stau deoparte și îndrăznesc să intre pe această piață în creștere.

Ionuț Adiaconiței, un antreprenor din Târgu-Neamț, care a avut afaceri în diverse domenii de-a lungul timpului și care a mai controlat o gelaterie în Iași în urmă cu trei ani, a decis să vină în București și să deschidă gelateria Gioia&Gelato anul trecut, chiar în timpul pandemiei. Aceasta este situată pe Regina Elisabeta, un bulevard pe care mai tot timpul circulă oameni, fie că sunt turiști, angajați care lucrează în zonă sau tineri care ies la o plimbare pe străzile din centrul orașului sau prin parcul Cișmigiu, aflat la doi pași de Gioia&Gelato.

„În București sunt mult mai mulți clienți care își doresc o înghețată de calitate față de zona Neamțului. Lumea caută acolo ceva mai ieftin, întrucât nu este aceeași putere de cumpărare. Văd această piață în urcare. Ne dorim 5-10 gelaterii și apoi, o extindere în regim de franciză. Următoarea locație am dori-o într-un mall, astfel încât să avem o bună funcționare și pe timp de iarnă”, a spus Ionuț Adiaconiței.

Povestea Gioia&Gelato a început timid, afirmă el, cu vânzări destul de mici, de circa 200 de lei pe zi, însă treptat, acestea au crescut și astăzi se ridică la 3.000 de lei în cursul săptămânii și 5.000 de lei în weekend. Cel mai bun rezultat din acest sezon, din perspectiva vânzărilor, spune acesta, a fost înregistrat în Noaptea Muzeelor, când gelateria a avut vânzări de peste 1.500 de lei în doar câteva ore.

Adrian Mengheș, un inginer care a descoperit rețeta înghețatei la butoi în urmă cu mai bine de 10 ani, a adaptat-o după gusturile românilor și astăzi produce înghețată artizanală în București împreună cu familia lui, sub eticheta Butoiul cu înghețată, însă nu are o gelaterie propriu-zisă, în care oamenii pot veni să savureze produsul. Businessul său funcționează, în mare parte, prin intermediul livrărilor și printr-un punct de vânzare aflat într-un parc de aventură din apropierea Bucureștiului, dar și el, ca mulți alți antreprenori din acest domeniu, urmează trendul și își propune să deschidă o gelaterie în perioada următoare. „Intenționăm să facem o locație fixă. Am ajuns la un nivel în care spațiul nostru este foarte mic. Avem nevoie de un spațiu mai mare, de o locație pentru gelateria propriu-zisă”, a adăugat el.

În medie, prețurile pentru gelato în România sunt între 5 și 9 lei per cupă, iar sortimentele sunt mult mai variate decât în cazul înghețatei din comerț. Cele mai multe gelaterii au peste 10-20 arome de înghețată, iar vedetele pieței sunt fisticul, ciocolata neagră, whisky, cărbunele de cocos, lavanda sau vanilia de Bourbon, după cum spun cunoscătorii acestui domeniu. Sentimentul producătorilor de înghețată artizanală este că oamenii au început să fie mult mai atenți la ceea ce consumă, la ce are în compoziție o înghețată, astfel că tendința este ca ei să se îndrepte către produsele naturale, respectiv către gelato, în detrimentul înghețatei industriale, chiar dacă prețul este mai ridicat.