Ieșirea din mediocritate și pasul în gol

Date fiind complexitatea cunoștințelor cerute, cititorul este îndemnat să creadă că este vorba de o slujbă specială, pentru un post de cercetător științific sau ceva asemănător. În fapt eroul, care trăia cândva în viitor, voia să iasă din canalele orașului și dădea examen pentru un post de gunoier categoria a doua.

Povestirea mea se intersectează într-un mod cumva ciudat cu un avertisment emis săptămâna trecută de miliardarul George Soros și cu o serie de studii pe care le tot adun de o bucată de vreme, privind următorii mulți ani pe piața muncii. George Soros crede că Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare în stilul celei înregistrate de Japonia, dacă politicienii nu promovează o integrare mai puternică a zonei euro și nu schimbă politicile care au descurajat creditarea.

Europa, spune el, are de rezolvat o criză politică ce a divizat regiunea între state creditoare și state datoare, iar băncile au fost încurajate să adopte măsuri pentru a trece de teste de stres, în loc să stimuleze economia prin creditarea companiilor. „Europa s-ar putea să nu supraviețuiască unei perioade de 25 de ani de stagnare. Trebuie să meargă mai departe cu integrarea. Trebuie să rezolve problema băncilor, pentru că Europa a rămas în urma restului lumii în această privință„, a spus miliardarul.

Și aceasta nu este singura problemă a bătrânului continent și, implicit, și a României. European Centre for the Development of Vocational Training, agenție a Uniunii Europene, a anunțat că până în 2020 vor apărea în jur de 7 milioane de slujbe, dar că aceste noi slujbe – care oricum nu vor suplini cele 10 milioane de slujbe pierdute din cauza crizei – vor cere abilități speciale – temeinice cunoștințe tehnice, legislative, de vânzări. Peste ocean, Biroul Federal pentru Muncă crede că slujbele viitorului vor fi cu precădere creative și din zona serviciilor, și mai puțin manuale. Agricultorii, mânuitorii de cash, croitorii sau strungarii sau ambalatorii vor fi din ce în ce mai puțin căutați.

Și acum întrebările. Cum se pregătesc politicienii români și funcționarii din ministere pentru noua realitate economică a Europei? Cum reacționează școala românească la tendințele de pe piața muncii? Cum ne vom rezolva problemele de finanțare într-o economie stagnantă? Meseriile amenințate cu dispariția nu includ câteva dintre cele mai răspândite ocupații din România lohnului și prelucrării primare pe care o asigurăm? Cum procedăm, cine îi recalifică pe acești oameni?

Tyler Cowen este un economist modern, care publică lucrări exclusiv online și care este creatorul conceptului „The Great Stagnation„, pentru că nu numai Soros are astfel de idei. Ultima sa lucrare se cheamă „Average is over„ – prezintă o serie de idei pentru economia și lumea secolului XXI: o minoritate educată care se va transforma, cu ajutorul mașinilor, într-o formă modernă de aristocrație și o majoriate la limita supraviețuirii, care va rezista cu ajutorul bunurilor ieftine produse de prima categorie, un nou tip de contract social, bazat pe puterea individului (și nu pe rutinele societății) de a-și croi existența.

Pare un scenariu la fel de SF ca și povestirea cu care am început, dar, totuși, înainte să vă indignați, respirați și gândiți-vă un pic. Este un soi de ieșire din mediocritate cu care nu vrem să avem de-a face, totuși posibilă, iar o economie băltită și slujbele prost plătite nu ne ajută nicicum. Pasul următor ar fi în gol. Și, pentru că am vorbit despre tot soiul de ciudățenii, ilustrez cu o pictură ciudată: „La mujer barbuda„ de Jusepe de Ribera, o femeie cu barbă la fel de ciudată ca o economie stagnantă sau o societate puternic polarizată.