Iarna istoric de caldă se transformă în salvarea Europei în alimentarea cu gaze. Depozitele sunt pline-ochi. România bifează cea mai dramatică scădere a cererii din industrie, deși este al doilea mare producător de gaze din Uniunea Europeană

♦ Pe 9 ianuarie, gradul de umplere pentru depozitele cu gaze la nivel european era de 83%, nivel istoric în contextul în care în aceeași zi a anului trecut gradul de umplere era de numai 50%. ♦ Cu o iarnă neobișnuit de caldă și cu scăderea masivă a consumului în unele cazuri, cum este și cel al industriei din România, Europa pare acum salvată de ceea ce putea fi o iarnă foarte complicată în absența gazului rusesc.

„Europa a evitat la limită o apocalipsă energetică în iarna aceasta, spun economiștii și oficialii, datorită unei ierni neobișnuit de calde și eforturilor de a găsi surse alternative de gaze după ce Rusia a tăiat cea mai mare parte a livrărilor sale către continent“, scriu jurnaliștii de la AP News.

Recordurile de tempe­ratură au fost spulberate anul acesta în cel puțin 11 sta­te printre care se nu­mă­ră Cehia, Franța, Olanda, Polonia și Elveția.

Mai departe, statisti­cile europene arată scăde­rea puternică a cererii în perioada august-noiem­brie, 2022. „Consumul de gaze la nivelul UE a scăzut cu 20,1% în perioada august-noiembrie 2022 față de media din perioada similară a anilor 2017-2021“, se arată într-un arti­col publicat de Eurostat, unde este amin­tit faptul că la nivelul UE ținta de reducere a consumului de gaze a fost stabilită la 15% pentru perioada august 2022-martie 2023. „În perioada august-no­iem­brie 2022, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor membre. În 18 state, scăderea consumu­lui a fost peste ținta de 15% stabilită la nivelul UE. Cel mai mult s-a redus consumul în Finlanda (circa 53%), Letonia (43%) și Lituania (42%). Pentru România, procentul din această perioa­dă este de circa 35%.

Dar dincolo de vremea care a fost cel mai puternic aliat al Europei în reducerea dependenței față de gazul rusesc, scăderea puternică a consumului pe fondul prețurilor istorice a jucat la rândul său un rol uriaș.

Analiștii de la Bruegel arată că în perioada ianuarie-noiembrie 2022, la nivelul UE 27, scăderea cererii de gaze a fost de 11% în total. În România, datele arată o reducere a consumului de 13%, cea mai mare parte a acestei scăderi fiind generată de zona in­dustrială. Aici, România a înregistrat o scădere a cererii de gaze la nivel industrial de 64%, cea mai mare din UE, deși, para­doxal, România este al doilea mare pro­ducător de gaze din Uniune. Cu toate acestea, consumatorii industriali nu au fost în niciun fel protejați de scumpirea gazului, cei mai afectați fiind producătorii de îngră­șăminte chimice, pentru care gazul este materie primă.

Acești doi factori, vremea neobișnuit de caldă și reducerea consumului, au făcut ca la acest moment depozitele de gaze europene să fie aproape pline.

De exemplu, datele disponibile pe platforma Gas Infrastructure Europe arată că pe data de 9 ianuarie, la nivelul UE, gradul de umplere a depozitelor era de 83%. Nivelul este semnificativ mai mare față de procentul de 50% din aceeași zi a anului trecut. Mai departe, și cantitățile înmagazinate au fost cu peste 64% mai mari. România, de exemplu, avea un grad de umplere a depozitelor de 77% față de procentul de 51% din 2022. „Nivelul de 83% este extraordinar. De obicei, gradul de umplere din depozitele de înmagazinare începea să scadă din octombrie, iar reumplerea acestora începea în primăvară“, mai sscriu jurnaliștii de la AP News.

Mai departe, experții din de la Bruegel, un think tank din Bruxelles, sunt de părere că vârful urgenței a fost depășit, chiar dacă nu se poate spune că acum criza energtică s-a terminat.