Iarasi va zic voua: mizati pe leu

BNR si-a continuat politica staruitoare de descurajare a speculatiilor pe cursul valutar: saptamana trecuta a cumparat de pe piata 600 de milioane de euro, recuperand astfel 8-10% din deprecierea monedei europene fata de leu si, in alta ordine de idei, completandu-si la un pret bun rezerva valutara.

Guvernatorul Mugur Isarescu a si iesit in public ca sa repete ceea ce spune din toamna trecuta: ca nu are nici un obiectiv de curs valutar, ci dimpotriva, ca vrea ca evolutia cursului sa fie cat mai putin previzibila (ba chiar, intr-o intalnire anterioara cu exportatorii, un reprezentant al BNR a spus ca nu banca centrala a stabilit cursul mediu de 39.000 lei/euro la care urmeaza sa se faca rectificarea bugetului pe 2005). Ca toate bancile centrale din lume, BNR nu are, deci, decat un obiectiv, cel de asigurare a stabilitatii preturilor, adica de limitare a inflatiei. 

In subsidiar insa mai are un obiectiv, pe care n-a incetat sa-l enunte de fiecare data cand reprezentantii ei indemnau cetatenii si firmele „sa mizeze pe leu“ atunci cand decid unde sa-si plaseze economiile sau cum sa-si evalueze riscul de credit. De la vremurile incipiente ale tranzitiei, cand aveam o economie „dolarizata“ – preturile ori salariile erau calculate automat in dolari, fiindca moneda americana era considerata elementul tare si stabil in raportul leu-dolar – ar urma deci sa ajungem la o economie „leificata“, cu preturi, salarii si credite calculate, contractate si exprimate in lei (grei). Inceputul a fost facut in tranzactiile imobiliare, unde proprietarii si constructorii sunt impinsi sa stabileasca preturile locuintelor in lei, ca sa nu mai aiba probleme cu scaderea continua a euro. Tot variatiile de curs ar urma sa-i convinga si pe angajatori sa renunte la negocierea salariilor in euro sau dolari, in favoarea mo-nedei nationale. 

In fine, BNR incearca sa-i determine acum si pe cei ce iau credite sa prefere leii: a cerut bancilor comerciale sa constituie rezerve minime obligatorii si pentru pasivele cu scadenta mai mare de doi ani, ceea ce va atrage o scumpire a creditului in valuta. Banca Nationala urmareste sa descurajeze creditele in valuta, care anul trecut au crescut in termeni reali cu peste 50%, ca sa-i protejeze pe debitori in cazul unei prabusiri a monedei nationale – pe care unii analisti o considera posibila in a doua jumatate a anului sau anul viitor, ca efect al retragerii capitalurilor speculative din strainatate, care in prezent imping in sus cursul leului.