Iarasi despre petrol

Ken Rogoff, profesor la Harvard University si fost economist-sef in cadrul FMI, explica, intr-un articol publicat in revista The Economist, de ce economia mondiala nu s-a prabusit in urma cresterii vertiginoase a preturilor petrolului din ultimul an. Calculele sustin ca, in general, o scumpire cu 10 dolari a petrolului afecteaza cu jumatate de punct procentual cresterea PIB la nivel global.

Cu toate acestea, un pret de 50 de dolari pe baril nu a adus modificari notabile mersului economiei mondiale de-a lungul anului trecut. Mai mult, petrolul este evaluat in dolari, iar deprecierea vertiginoasa a monedei americane ar fi trebuit sa fie o mana cereasca pentru Uniunea Europeana. Numai ca tarile din zona euro au inregistrat o crestere de doar 2% anul trecut, in timp ce Statele Unite, direct afectate de criza petrolului, au reusit o crestere de 4,4%, iar China, cu aproape 10%, s-a intrecut pe sine. De aceea, o crestere graduala de pana la 80 de dolari barilul „nu va prezenta dificultati insemnate pentru economia globala“, crede Rogoff. Preturile, spune profesorul, vor fi amortizate prin eficientizarea consumului de energie (posibil prin folosirea unor tehnologii mai performante) si, probabil, prin utilizarea unor mijloace de transport alternative. 

Nu e de neglijat insa conjunctura in care a aparut criza petrolului – o perioada in care inflatia la nivel global este relativ scazuta, iar cererea de consum ridicata. Totodata, clientii au mai mare incredere in puterea bancilor centrale de a diminua inflatia, astfel incat riscul cresterii dobanzilor este aproape nul. Altfel stateau lucrurile in anii ‘70, cand criza petrolului a coincis cu un nivel ridicat al inflatiei si cu o stare proasta a economiei mondiale. 

Un rol important il are si faptul ca tarile membre OECD consuma mai putina energie decat in trecut, trecand treptat de la sectorul industrial catre cel al serviciilor. Asta nu inseamna, atentioneaza Rogoff, ca pretul petrolului nu mai este relevant. O crestere de la 40 la 50 de dolari poate sa nu insemne mare lucru, insa cresteri viitoare mai mari si mai bruste ar putea dauna grav mersului economiei. Tarile sarace sau in curs de dezvoltare, mult mai dependente de importurile de petrol si ineficiente energetic, ar putea fi cele mai afectate.