Hotărârea de Guvern care instituie starea de alertă poate fi contestată în instanță

Proprietarii de restaurante, terase, locuri de joacă sau cazinouri care se simt discriminați față de alți antreprenori care și-au putut redeschide afacerile după încetarea stării de urgență pot ataca în instanță Hotărârea de Guvern emisă luni, prin care se instituie starea de alertă.

Chiar dacă Legea privind instituirea stării de alertă a intrat în vigoare, OUG 68/2020 nu a fost abrogată și oferă cadrul legal pentru ca deținătorii de afaceri să se considere vătămați într-un drept sau interes legitim.

Articolul 42 din ordonanță prevede posibilitatea atacării în contencios administrativ a hotărârii de guvern prin care se instituie starea de alertă.

“Hotărârile prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel județean sau al municipiului București, se publică în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective și intră în vigoare la data publicării. Hotărârile prevăzute la alin. (1) se aduc neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio și de televiziune în cel mult două ore de la adoptare și sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alertă. Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ”, prevede OUG 68/2020.

Legea contenciosului administrativ oferă posibilitatea celor vătămați nu numai să obțină anularea hotărârii în instanță, dar și repararea pagubei create.

“Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”, prevede legea 554/2004.

De asemenea, legea permite Avocatului Poporului să facă propria anchetă, iar dacă apreciază că ilegalitatea actului nu poate fi înlăturată decât prin justiție, atunci poate sesiza instanța competentă de contencios administrativ de pe raza domiciliului petentului. În acest caz, petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând să fie citat în această calitate.

Legea dă posibilitatea și Ministerului Public să se autosesizeze atunci când constată restrângerea unor drepturi prin exces de putere.

“Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuțiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază că încălcările drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenței unor acte administrative unilaterale individuale ale autorităților publice emise cu exces de putere, cu acordul prealabil al acestora, sesizează instanța de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate. Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate. (5) Când Ministerul Public apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim public, sesizează instanța de contencios administrativ competentă de la sediul autorității publice emitente”, mai prevede Legea 554/2004.