Hipertensiune <br/>institutionala

Discutia publica referitoare la influenta serviciilor secrete (foste si actuale) in societatea romaneasca s-a prelungit si saptamana trecuta. De data aceasta au aparut, in premiera pentru ultima perioada, doi magistrati care au detinut functii, chiar de conducere, in SIE pana in 1993, respectiv 1995.

Informatiile au provenit din sursa cea mai cre-dibila – Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, via CSM, iar despre primele nume aparute s-a spus ca ar fi doar varful unui aisberg care asteapta sa fie descoperit. Coincidenta sau nu, in acelasi timp, s-a inregistrat si o demisie a unui judecator de la Curtea Constitutionala, in mod intamplator chiar unul dintre cei trei care se opusesera anul trecut „pachetului Macovei“ de legi privind reforma justitiei. 

Peste toate a cazut – dar nu ca din senin – anuntul Presedintiei de respingere a propunerii ministrului justitiei pentru postul de sef al Parchetelor Militare. Traian Basescu a mai jonglat in ultima perioada cu acest meca-nism, acceptarea nominalizarilor pentru functii publice, pe care Constitutia i-l pune la dispozitie si pe care predecesorii sai nu au reusit sa-l ridice dincolo de stadiul de formalitate interinstitutionala. Pana acum, la Basescu intentia de a-l folosi a fost suspectata ca ar avea la baza calcule tactice care tin mai mult de relatia incordata cu premierul Tariceanu si mai putin de nominalizarile in sine.

In ultimul caz insa, cel al procurorului Vasile Doana, presedintele s-a prevalat explicit de avizul – consultativ, e drept, dar totusi negativ – dat de CSM la adresa acestuia si, foarte probabil, si de suspiciunile de eroare judiciara intr-un caz care pentru statul roman s-a lasat cu un proces pierdut la CEDO. In plus, ar fi vorba de interesele pe care Doana le-ar avea in cazul „Interlink“ – acelasi in care procurorul general Ilie Botos fusese acuzat in mass-media ca ar fi intervenit pentru tergiversarea unor cercetari.

Imaginea Monicai Macovei a mai fost vizata saptamana trecuta si de atacul destul de dur al unuia dintre predecesorii sai, Gavril Iosif Chiuzbaian, ca reactie la anuntul declansarii unei anchete ministeriale cu privire la activitatea a patru fosti ministri de justitie. Daca in sine atitudinea lui Chiuzbaian – care a acuzat „frustrarea“ si „vanatoarea de vrajitoare“ a lui Macovei – nu poate fi considerata un semn bun, totusi gestul sau poate arata ca ancheta ceruta de Macovei se apropie de zone din ce in ce mai fierbinti.

In aceste conditii, anuntul declansarii urmaririi penale impotriva fostului deputat PSD Ristea Priboi nu poate decat sa bucure ochii celor care in aceste zile tocmai redacteaza raportul Comisiei Europene pentru 16 mai. De mentionat si ca pentru Dinu Patriciu saptamana trecuta a insemnat confirmarea definitiva a starii de libertate, pe fondul incapacitatii procurorilor Parchetului General de a-i convinge pe judecatorii Curtii de Apel Bucuresti ca se impune masura arestarii.