Hidrogenul a început să atragă proiecte semnificative în Europa, dar nu și în România. De ce nu mișcă piața locală? Aflați la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie

România are un document de strategie pe hidrogen din mai anul trecut, dar dincolo de acest document, partea de proiecte concrete rămâne modestă. Considerat a fi o tehnologie scumpă, războiul din Ucraina a schimbat cifrele din piață, astfel că acum costul de producție a hidrogenului este comparabil cu prețul energiei, lucru care ar trebui să ducă la o deblocare a pieței.

„Pe baza datelor furnizate de marii producători/consumatori din industriile locale, care utilizează hidrogenul în procesele industriale (rafinare, siderurgie, industria chimică, îngrășăminte), printre care se numără AirLiquide, Azomureș, Chimcomplex, Erdemir, Hoeganaes, Liberty Galați, Linde Gaz, OMV Petrom, Oțel Inox, Petrotel-Lukoil, Rompetrol, companiile din industrie au însumat o producție totală de hidrogen de 194 mii de tone în 2021“, se arată în proiectul de strategie.

Cererea este estimată să ajungă la 288,8 mii tone/an în 2030, o creștere de aproape 49% față de producția anului 2021, arată proiectul de strategie în domeniul hidrogenului. Creșterea a fost calculată pornind de la estimările privind evoluția consumului industrial, din industria siderurgică, consumul din domeniul transporturilor, pentru amestecul ca gaze naturale în viitoarele centrale pe gaz, unde se estimează punerea în funcțiune a 1.600 MW noi, și consumul pentru încălzirea rezidențială.

În total, costul de implementare a strategiei este estimat la o valoare de 10,4 mld. euro, cost care va fi suportat printr-o serie de modalități de finanțare specific fiecărui sector, se mai arată în document.

Dar deși mult așteptat, Strategia Hidrogenului 2030 rămâne doar un document. Cum facem saltul de la documente la proiecte? Care sunt piețele europene care se mișcă cel mai bine și cum reușesc acest lucru? Care este potențialul României și de unde vin banii?

Evenimentul va avea loc în perioada 27-29 februarie, în București, fiecare zi având o tematică diferită, aliniată tranziției energetice și va beneficia de prezența unora dintre cei mai importanți CEO, antreprenori și specialiști din domeniul energetic.

Alături de unii dintre cei mai buni specialiști din domeniu aceste teme vor fi dezbătute în cadrulhi, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în București.

Mirela Atanasiu, Head of Unit Operations and Communications, Clean Hydrogen Partnership, Siobhan McGarry, Policy Officer, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, European Commission, Rareș Hurghiș, Executive Director FEL România și Alexandru Floriștean, director Hy Legal vor arăta într-o dezbatere dedicată hidrogenului cum poate România face saltul de la hârtii la investiții.

Pornit ca un eveniment axat pe piața locală, în ultimii ani, marcați de evenimente istorice, ZF Power Summit a înțeles importanța dialogului și s-a conectat la tendințele regionale și globale. Mai departe, înțelegerea contextului dincolo de granițe este unul dintre cei mai importanți factori de succes pe calea atingerii statutului de hub energetic pe care și-l dorește România. În 2024, ZF Power Summit își consolidează rolul de agregator de informatii și generator de dezbateri, pornind de la același crez: doar aducându-i la masa discuțiilor pe cei mai buni specialiști din domeniu se pot livra idei relevante. Astfel, tema pentru anul acesta este una comună, pe deplin europeană, la care nu doar România trebuie să răspundă, ci toate statele angajate pe acest drum complex al tranziției energetice: Acum pentru 2030: cum accelerăm în siguranță și accesibil pe calea tranziției energetice în vremuri incerte?

Evenimentul va avea loc în perioada 27-29 februarie, în București, fiecare zi având o tematică diferită, aliniată tranziției energetice și va beneficia de prezența unora dintre cei mai importanți CEO, antreprenori și specialiști din domeniul energetic.