Harta puterii de cumpărare. Doar 10 județe din România, în frunte cu Bucureștiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau peste media națională. Inflația galopantă ar putea înrăutăți situația în 2022

♦ În contextul în care inflația este principala problemă pentru economiile lumii în 2022, executivii și analiștii vorbesc de o scădere a puterii de cumpărare ♦ În România, inflația este de așteptat să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăși 6%, conform estimărilor actuale ♦ Astfel, românii vor rămâne cu mai puțini bani în buzunare, iar harta puterii de cumpărare ar putea arăta diferit la final de an.

Un român a avut anul trecut, în medie, 7.453 de euro de cheltuială, ceea ce înseamnă circa 620 de euro în fiecare lună, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piață GfK. Suma este cu 50% mai mică decât media europeană însă doar la nivel de medie națională. Analizată în profunzime, harta puterii de cumpărare din România spune o altă poveste. Mai exact, doar zece județe, în frunte cu Bucureștiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau mai mare decât media națională. Astfel, ele trag după sine toate celelalte 30 de județe.

București, Sibiu, Brașov, Timișoara și Cluj sunt zonele unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media națională, ajungând aproape dublă (plus 86%) în cazul Capitalei. Vin apoi Argeș, Arad și Alba, unde locuitorii câștigă în medie cu 4-12% mai mult decât cei 7.500 de euro anual. „Plutonul“ județelor dezvoltate este închis de Prahova și Constanța, unde veniturile oamenilor sunt apropiate de medie (plus/ minus 4%). La polul opus se află zona Moldovei și Bărăganul – în special sud-estul țării, arată raportul companiei de cercetare de piață GfK.

Toate celelalte județe însă, în total circa 30, sunt mai sărace, în multe cazuri oamenii având de cheltuială cu cel puțin 20% sub media națională. Cel mai concludent exemplu este cel al Vasluiului, unde oamenii au doar 4.200 de euro anual (350 de euro pe lună), echivalentul a 56% din media națională.

Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile și incluzând orice beneficiu de stat primit. Cifrele GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflația, principala problemă a economiei mondiale în acest an.

Harta puterii de cumpărare este o copie fidelă a hărții dezvoltării economice și a investițiilor. Acolo unde sunt cele mai multe fabrici, centre de cercetare sau sedii de firme, și salariile sunt mai mari. În Moldova și în sud-estul țării, cele mai mari investiții în producție sunt în textile, unde fabricile au sute sau chiar peste 1.000 de salariați, plătiți însă de multe ori cu minimul pe economie. Aceste investiții au valoare adăugată mică, iar asta contează cel mai mult în stabilirea salariilor. Alți investitori mai sunt doar cei din retail.

Puterea de cumpărare a românilor a crescut în ultimii ani, chiar și în pandemie, astfel că piața locală a redus decalajele care o despărțeau de restul Europei. Spre exemplu, în 2021 foarte mult de Ungaria. În condiții normale, în care consumul crește, investițiile vin și economia se dezvoltă, România ar fi putut să mai facă pași în direcția bună. În prezent însă, contextul economic și geopolitic este dificil, iar puterea de cumpărare pare că va intra pe un trend descendent.

Chiar dacă suma disponibilă pentru cheltuială va crește ușor față de 2021, prețurile vor avansa mai rapid, astfel că aceiași sumă va permite unui consumator să cumpere mai puține lucruri.

În România, inflația este așteptată să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăși 6%, conform estimărilor actuale.

„În 2021 consumul a crescut puternic dar a existat o creștere a salariilor de peste 7%, cu o inflație undeva în zona de 6%. Astfel, majorările salariile au acoperit creșterile de preț. În 2022 însă, prognozele pentru inflație sunt undeva la 10%, iar așteptările în zona de salarii vizează o creștere de 6%“, explica recent Eugen Anicescu, country manager Coface România.

Această situație nu va caracteriza doar piața din România, creșterile de prețuri fiind o problemă europeană sau chiar globală. Important este ce vor face guvernele țărilor pentru a ține în frâu inflația, mai ales în contextul în care războiul ruso-ucrainean îngreunează și el situația.

„Anul acesta va veni cu siguranță cu propriile sale particularități, iar contextul economic actual ne va provoca să venim cu soluții folosindu-ne cele mai bune resurse pentru a încetini scumpirea prețurilor, de exemplu. Acesta nu este doar punctul de vedere al Carrefour România, ci chiar o misiune la nivel de grup, de a încerca să stabilizăm costurile și să absorbim cât mai mult din impactul inflației pentru consumatorul final“, spunea recent și Julien Munch, CEO al Carrefour România.

Momentan, este greu de estimat cum se vor așeza lucrurile în noua ordine mondială, dar un lucru este cert, prețurile vor crește accelerat, fapt ce va pune presiune și pe salarii. Altfel, bunăstarea care a caracterizat ultimii ani, în special cei dinainte de pandemie, pare că stă sub semnul întrebării.