Harta neputinței: România a ajuns într-un sfert de secol la 650 de kilometri de autostrăzi. Ce se va întâmpla în 2014
Subiectul construcției de autostrăzi a stat în fruntea strategiilor guvernamentale în ultimii zece ani, timp în care s-au construit și au fost deschiși circulației puțin peste 400 de kilometri, România ajungând la finalul anului trecut la o rețea de autostrăzi de aproape 650 de kilometri.
ROMÂNIA NU ARE ÎNCĂ O AUTOSTRADĂ CARE SĂ LEGE FĂRĂ ÎNTRERUPERI VESTUL DE ESTUL ȚĂRII SAU NORDUL DE SUD, DAR GUVERNUL ȘI-A ASUMAT CA PÂNĂ ÎN 2018 SĂ FINALIZEZE CONSTRUCȚIA UNOR AUTOSTRĂZI CARE SĂ REALIZEZE conexiunea între principalele puncte cardinale. În 2018, statul vrea să aibă o autostradă de la Nădlac la Constanța, care să treacă prin Sibiu și Brașov, precum și o autostradă de la Ungheni, la granița cu Republica Moldova, către Iași, Brașov, București și mai apoi către Alexandria.
Tot în 2018 ar urma să fie gata și autostrăzi pe ruta Borș-Cluj-Napoca-Sebeș, dar și autostrăzi precum Ploiești-Buzău-Focșani-Galați-Brăila sau Craiova-Calafat.
Prioritățile în materie de autostrăzi ale guvernelor care au trecut pe la Palatul Victoria în ultimii aproape 15 ani s-au schimbat odată cu fiecare nou program de guvernare. Dacă în timpul guvernării lui Adrian Năstase (2000-2004) autostrăzile prioritare erau București-Ploiești-Brașov, București-Constanța și Nădlac-Timișoara-Arad, în timpul lui Călin Popescu-Tăriceanu (2004-2008) se conturează pentru prima oară autostrăzile Nădlac-Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța, respectiv București-Brașov-Târgu-Mureș-Cluj-Napoca-Borș.
Mai târziu, în guvernul Emil Boc (2008-2012), apar autostrăzi precum Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat, Ploiești-Buzău-Focșani sau Autostrada Sudului, București-Alexandria-Craiova.
În cele câteva luni de guvernare din 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a continuat planurile inițiate de Emil Boc, iar, odată cu venirea la Palatul Victoria a lui Victor Ponta, autostrada Sibiu-Pitești a început ușor-ușor să fie ștearsă de pe lista de priorități. La finalul anului trecut, Victor Ponta a prezentat prioritățile pentru următorii cinci ani la capitolul construcții de autostrăzi, amintind de Brașov-Bacău-Roman-Iași-Ungheni, București-Alexandria, Ploiești-Buzău-Brăila-Galați sau Nădlac-Arad-Sibiu-Brașov-Comarnic-Ploiești-București.
GUVERNUL PONTA A ANUNȚAT DE ASEMENEA CĂ VA RENUNȚA PE TERMEN SCURT ȘI MEDIU LA PLANURILE PENTRU AUTOSTRADA SIBIU-PITEȘTI, considerată vitală pentru transportatorii rutieri care traversează România de la vest la est. Estimată să coste circa 3,2 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Pitești, cu un trafic mediu zilnic estimat de aproape 16.000 de vehicule, a fost trecută în așteptare, statul preferând ruta Sibiu-Brașov-București în detrimentul rutei Sibiu-Pitești-București, pentru că este mai ieftin de construit.
Ce putem spera că se va face, dincolo de promisiunile politice, este o legătură către Ungaria, prin Nădlac-Arad, ca primă prioritate. O a doua prioritate este Sibiu-Pitești. Dacă am avea legătura cu portul Constanța finalizată, centura Bucureștiului și Sibiu-Pitești, am putea vorbi de un culoar european finalizat„, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi.
DEȘI DEOCAMDATĂ ASUPRA AUTOSTRĂZII SIBIU-PITEȘTI ȘI A MODULUI SĂU DE FINANȚARE PLANEAZĂ INCERTITUDINI, pentru autostrada Sibiu-Brașov-București s-au făcut deja primii pași. La finalul anului trecut, guvernul a anunțat numele constructorilor care vor realiza prima autostradă în concesiune, Comarnic-Brașov. Francezii de la Vinci, grecii de la Aktor și austriecii de la Strabag vor construi practic pe banii lor această șosea, urmând să-și recupereze investiția din introducerea unei taxe de utilizare a autostrăzii, dar și din plăți realizate de stat.