Harta județelor după raportul dintre pensionari și salariați. Un număr de 20 de județe au mai mulți pensionari decât angajați. În Teleorman sunt cu aproape 48% mai mulți pensionari decât salariați

Un număr de 20 dintre județele din România au mai mulți pensionari decât angajați, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Așadar, în aproape jumătate dintre județele țării forța de muncă din companii este depășită de numărul de pensionari.

♦ În Teleorman sunt circa 83.600 de pensionari la un număr de 56.600 de salariați ♦ Județele din sudul și estul României (Teleorman, Vaslui, Giurgiu, Botoșani, Mehedinți etc.) tind să aibă o proporție mai mare de pensionari în raport cu salariații ♦ Județele Ilfov, Timiș, Cluj și Capitala au un număr semnificativ mai mare de salariați comparativ cu cel al pensio­narilor ♦ Cheltuielile totale cu pensiile au crescut în ultimii șapte ani de la 63,6 mld. lei în 2018 la o estimare de 131,4 mld. lei în 2024 ♦ Subvențiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut de la 4,7 mld. lei în 2018 la o estimare de 21,5 mld. lei în 2024, ceea ce arată o creștere semnificativă a dependenței fondului de pensii de bugetul de stat.

Un număr de 20 dintre județele din România au mai mulți pensionari decât angajați, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Așadar, în aproape jumătate dintre județele țării forța de muncă din companii este depășită de numărul de pensionari.

Pe primul loc în clasamentul județelor cu cel mai mare număr de pensionari raportat la numărul de salariați este Teleorman. În acest județ erau 83.640 de pensionari la un număr de 56.654 de salariați în primul trimestru al acestui an, ceea ce arată că numărul pensionarilor este cu circa 47,6% mai mare decât cel al angajaților, un raport ce implică o povară economică considerabilă asupra populației active.

Județele Vaslui, Giurgiu și Botoșani urmează în clasament cu un raport ridicat, de 37%, 25,3%, respectiv 25,2%.  La polul opus, județele Ilfov (-60,6%), București (-56,8%), Timiș (-43,5%) și Cluj (-38,0%) au un număr semnificativ mai mare de salariați comparativ cu cel al pen­sionarilor. Aceste județe beneficiază de o populație activă mai mare și de o economie mai diversificată și dinamică, cu un potențial mai ridicat de creștere economică și dezvoltare.

Județele din sudul și estul României (Teleorman, Vaslui, Giurgiu, Botoșani, Mehedinți etc.) tind să aibă o proporție mai mare de pensionari în raport cu salariații. Acest fenomen poate fi explicat prin migrația forței de muncă tinere în alte județe sau în străinătate sau de  lipsa de oportunități economice locale.

Județele din centrul și vestul țării (Cluj, Timiș, Brașov, Sibiu) și zona metropolitană București-Ilfov au un număr mai mare de salariați decât pensionari. Acest lucru este legat de faptul că aceste zone sunt centre economice majore, cu centre universitare puternice, ceea ce atrage o populație tânără și activă.

Un număr mai mare de pensionari decât salariați într-un județ poate duce la o povară economică semnificativă, cu efecte negative asupra creșterii economice, finanțelor publice, serviciilor sociale și calității vieții. Așadar, un număr mai mare de pensionari decât cel al angajaților pune presiune pe sistemul de pensii, deoarece numărul contribuabililor activi este insuficient pentru a susține plățile pensiilor. Aceasta poate duce la creșterea deficitului fondului de pensii.

De asemenea, de cele mai multe ori guvernul este nevoit să compenseze acest dezechilibru prin subvenții din bugetul de stat, ceea ce poate afecta alocarea resurselor pentru alte domenii importante, precum educația, infrastructura și sănătatea.

De altfel, de ani de zile de când se pune în mod acut problema demografiei, toți specialiștii au spus că statul trebuie să găsească o modalitate de a aduce un echilibru între raportul dintre numărul de pensionari și cel de salariați din economia locală, unul din ce în ce mai dispropor­ționat în ultima perioadă. 

Datele publice de la Ministerul Finanțelor arată că cheltuielile totale cu pensiile au crescut în ultimii șapte ani de la 63,6 mld. lei în 2018 la o estimare de 131,4 mld. lei în 2024. Aceasta reprezintă mai mult decât o dublare a cheltuielilor în perioada analizată.

Subvențiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut, de asemenea, puternic, în special începând cu 2020. În 2018, subvențiile au fost de 4,7 mld. lei, dar în 2024 se estimează că acestea vor ajunge la 21,5 mld. lei, ceea ce indică o creștere semnificativă a dependenței fondului de pensii de bugetul de stat.

Guvernul a finalizat recalcularea pensiilor la mijlocul lunii august, după cum au anunțat autoritățile. 

Astfel, de la 1 septem­brie, mai mult de 3,8 milioane de pensionari vor primi pensii mai mari printr-un efort bugetar de 10 mld. lei (septembrie – decembrie), după hârtii, sau de 12 mld. lei dacă luăm de bune calculele premierului, anume că pentru 3,8 milioane de pensionari pensia va crește cu 622 de lei. Această recalculare a dus la nemulțumiri în rândul multor pensionari, în special în rândul celor care au ieșit la pensie de la exploatările miniere, care au primit decizii de recalculare a pensiilor cu sume în minus cuprinse între 1.800 și 2.800 de lei.