Haosul din sistemul de sănătate se vede în statisticile legate de mortalitate: România, locul opt în lume la rata mortalității, cu 13 decese la mia de locuitori

Haosul din sistemul de sănătate, unde medicii de la stat au ajuns la salarii comparabile cu cele ale medicilor din vestul Europei, deși în multe spitale lipsesc aparate precum CT sau RMN, se vede în toate statisticile legate de mortalitate, fie că este vorba de mortalitate infantilă, de rata mortalității prevenibile sau de decese la mia de locuitori.

România ocupă locul opt în lume la rata mortalității, cu 13 decese la mia de locuitori, așa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.  Cu programe naționale doar pe hârtie, cu acces deficitar la investigații de screening în vederea prevenției și cu un ambulatoriu de stat pe cale de dispariție, România stă la acest indicator chiar mai rău decât o țară din sudul Africii,  Lesotho.

„Cauzele principale ale mortalității în România sunt corelate cu bolile cardiovasculare, bolile oncologice, boli ale aparatului digestiv, boli respiratorii, accidente și mortalitatea infantilă, unde România ocupa primul loc în Europa (cu 8 decese la 1.000 de născuți)”, se arată în statistica efectuată de worldpopulationreview.com. Bulgaria ocupă locul întâi în acest clasament, cu 15 decese la mia de locuitori, urmată de Ucraina și Letonia și chiar o țară din Africa (Lesotho), în timp ce în Ungaria, spre exemplu, rata mortalității este de 12 la mia de locuitori, în Italia sau Grecia de 10 iar în Elveția de 8 și Canada de 7,7, arată aceiași sursă. Datele de la Institutul Național de Statistică arată de altfel că rata mortalității a ajuns la 12,4 decese la mia de locuitori în 2022, la cea mai mare valoare de la 1990 încoace, cu excepția anilor de pandemie. În 2020 rata mortalității a fost de 13,5 la mia de locuitori iar în 2021 de 15,2 decese la mia de locuitori, vârf înregistrat în contextul pandemiei COVID 19. În continuare, pacienții care au bilet de trimitere nu reușesc să își facă nici măcar analizele de bază recomandate de medic pentru că în laboratoare fondurile se termină în primele zilei ale lunii și pacienții nu găsesc un loc disponibil în baza biletului. Mai mult, accesul la consultații în baza biletului este tot mai greoi, dat fiind că tot mai mulți medici aleg să consulte contra cost la privat.

Paradoxal, în timp ce pe toate statisticile legate de mortalitate, decese pe boli cardiovasculare sau de mortalitate pe boli prevenibile România a urcat în topuri, suma care a intrat în sistemul de sănătate a crescut semnificativ. În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din contribuțiile sociale de sănătate ale asiguraților a crescut de 30 de ori, de la 1,8 mld. lei la 54 miliarde de lei anul trecut, arată datele publice. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate  (FNUASS) este gestionat de Casa Națională de Asigurări și este alimentat practic în fiecare an de contribuțiile la sănătate din banii asiguraților. Pe măsură ce salariul angajaților români a crescut și bugetul FNUASS din contribuțiile asiguraților s-a majorat. Cea mai mare parte a  bugetului Casei vine practic din contribuțiile asiguraților. Din acești bani se decontează serviciile medicale primite de pacienți în ambulatoriu și în spitale, însă deși bugetul fondului național de asigurări sociale de sănătate este mai mare în fiecare an accesul pacienților la servicii medicale nu s-a îmbunătățit.