Handicap ZERO

Investitia necesara pentru realizarea unui teren complet de golf la standarde internationale poate ajunge la 8 milioane de euro. Pentru recuperarea unei astfel de investitii, dezvoltatorii se vad nevoiti sa adauge langa verdele celor 18 gauri complexuri rezidentiale, hoteluri sau spatii comerciale. Problema investitorilor in terenuri de golf este ca factorul primar al succesului lor este acelasi ca in cazul oricarei dezvoltari imobiliare: locatia, locatia, locatia. Pretentioasele terenuri au nevoie de o expunere cat mai mare pentru a fi vizitate de un numar suficient de jucatori astfel incat dezvoltatorul sa-si amortizeze investitia, iar asta se poate intampla doar in cazul in care ar fi amplasate in apropierea unui oras ca Bucuresti, Cluj, Timisoara si cat mai aproape de un aeroport international. Iar daca se adauga cerintele de spatiu ale unui teren de golf de dimensiuni medii sau mari, adica intre 30 si 60 de hectare de teren, ecuatia investitorilor in terenuri de golf nu arata deloc bine. Ceea ce porneste ca o intrebare nevinovata a unui entuziast pasionat de acest sport, nemultumit ca nu are unde sa isi exerseze swingul, ajunge inevitabil la aceeasi interogatie retorica in care se opresc de obicei initiativele curajosilor. Daca ai fi in posesia unei suprafete mari de teren, amplasat in apropierea unui oras mare, in ce ai alege sa il transformi, intr-un teren de golf sau intr-un complex rezidential? Sperante roz pentru terenuri verziAsta nu inseamna ca toti optimistii din Romania au dezertat in favoarea unei partide pe plaiurile insorite ale Ciprului sau Irlandei. Dimpotriva, se pare ca am importat o cantitate semnificativa de optimism. Englezul Patrick Fosset si luxemburgezul Cristophe Classen si-au adus experienta in dezvoltarea terenurilor de golf in Romania in anul 2003, in asteptarea momentului in care golful va pune stapanire pe Romania. “Suntem convinsi ca numarul jucatorilor de golf va creste in Romania in acelasi mod in care a facut-o in mai toate tarile. Priviti doar la China!”, spune increzator Patrick Fosset.Vertaria, compania pe care cei doi au infiintat-o, este o subsidiara a Luxemburg-England Investment Company (LEICo S.A.), cu sediul in Luxemburg, iar activitatea companiei se imparte intre dezvoltari imobiliare, design peisagistic, designul terenurilor de golf, consultanta si activitati sportive legate de golf, sub umbrela diviziilor Green, Golf, Homes si Consult.Compania a fost fondata atat din necesitatea si dorinta de a dezvolta jocul de golf in Romania, ca sport si stil de viata, cat si din dorinta de a profita de o bresa pe piata romaneasca. “Incepand cu anul 2001, era evident ca Romania se indrepta cu pasi repezi spre Uniunea Europeana si in acest caz, am inceput sa observam similaritatile mai degraba decat diferentele dintre Romania si celelalte tari europene”, isi aminteste Fosset. “In plus, privind la orizontul economic romanesc de atunci, nu am putut sa nu observam ca nu existau aici terenuri de golf la standarde internationale in ciuda dezvoltarii economice si ca sectorul imobiliar era intr-o continua crestere, fiind influentat de cererea foarte mare din partea investitorilor straini. In acel moment intrarea noastra pe o piata cu un asemenea potential de crestere, avand in vedere experienta noastra in domeniile golf, imobiliar si arhitectura peisagistica, a fost cea mai logica mutare posibila.”Compania a alcatuit o baza de date cu terenurile potrivite pentru amenajarea terenurilor de golf, iar managerii Vertaria spun ca in acest moment pe piata imobiliara din Romania exista cateva zeci de asemenea terenuri.Faliment in 90% dintre cazuriInvestitia intr-un teren de golf este relativ mare. Pe langa pretul terenului, care nu da semne ca ar mai cobori vreodata, cheltuielile pentru amenajarea acestuia insumeaza cateva milioane de euro. Insa locatia face jocul in acest caz si terenul trebuie sa fie cat mai usor de accesat.”Daca vrei sa atragi un numar mare de jucatori, trebuie ca terenul tau sa fie amplasat in apropierea unor orase mari, ca Bucurestiul, iar daca vei sa atragi turistii cea mai buna idee este amplasarea in apropierea unui aeroport international. Pe o bucata decenta de teren se poate construi un teren de golf de circa 2 milioane de dolari, insa pentru un teren deosebit se pot cheltui pana la 10 milioane de dolari (circa 8 mil. euro – n.r.). Singura intrebare este ce isi doreste investitorul, cum isi doreste sa arate respectivul teren. Exista o vorba in Anglia care se potriveste foarte bine in acest context: Cat de lunga este o bucata de sfoara? Odata ce stim ce vrea clientul, putem pregati un plan de business si putem vedea apoi daca are sanse sa fie profitabil sau nu”, spune Fosset. Iar daca vrei si profit, doar terenul de golf nu ajunge, avand in vedere ca taxa anuala a membrilor unui club de golf porneste de la 1.000 de euro si poate ajunge la cateva mii de euro. “Singura modalitate prin care poti sa scoti bani de la bun inceput din golf este sa adaugi o componenta rezidentiala complexului, eventual si un hotel pentru a atrage si jucatori straini, iar banii la inceput vor veni din vanzarea acestora. A investi doar intr-un teren de golf este un faliment sigur in 90% din cazuri”, crede managerul englez.In prezent, in Romania exista 4 terenuri de golf: unul apartine Ministerului Afacerilor Externe si functioneaza la Clubul Diplomatilor in Bucuresti. Al doilea, Clubul Lac de Verdea, a fost dezvoltat la Breaza de investitori irlandezi, al treilea este in judetul Alba, iar cel de-al patrulea s-a deschis langa Timisoara.Al treilea este norocosInitiativa de a construi un teren de golf la standarde internationale in Romania nu este una noua. De fapt, aceasta idee pare sa ii obsedeze pe intreprinzatorii romani, numai in ultimii 3 ani mai mult de 35 de astfel de proiecte fiind initiate, conform reprezentantilor companiei. Multi chemati, putini alesi insa. Nici unul dintre acestea nu a vazut inca lumina zilei. Explicatia pentru aceasta stare de fapt o gaseste Patrick Fosset intr-o vorba americana: “De-abia cel de-al treilea proprietar scoate bani dintr-un teren de golf.”Din aceasta cauza, in ciuda numeroaselor initiative, romanii au ramas limitati la cele 4 terenuri deja existente, care sunt totusi destul de departe de Occident. “Din pacate, pentru cercul destul de restrans de jucatori din Romania nu exista terenuri de golf adevarate pe care sa poata sa isi exerseze indemanarea sau sa joace la un nivel international”, spune Fosset. “Nu putem vorbi despre o industrie a golfului ci doar despre un grup de entuziasti in acest sport care incearca sa puna bazele unui interes mai larg pentru golf. Insa pentru ca jocul de golf sa prinda la un numar mai mare de romani, trebuie in primul rand sa existe terenuri bine proiectate si intretinute corect. Aceste facilitati ar trebui sa includa atat terenuri de 9 si 18 gauri, cat si driving ranges (alei – n.r.) si academii. In prezent golferii romani se vad nevoiti sa calatoreasca in tari ca Cipru, Austria, Dubai, Marea Britanie”, mai spune el.Loc pentru initiative este berechet chiar si in prezent, fara a lua in calcul o posibila crestere a interesului pentru acest sport. “Cred ca in Romania traiesc suficienti golferi, atat dintre romani cat si dintre expati, ca 5 sau 6 terenuri de golf sa aiba succes”, este de parere managerul Vertaria. “Din aceasta cauza miza este mare printre cei care se viseaza deschizatori de drumuri in acest domeniu, primul venit urmand sa acapareze un numar cat mai mare de jucatori”, mai spun reprezentantii Vertaria.Duelul croselor in PoianaPe domeniul schiului, in Poiana Brasov, claparii fac loc croselor, pe masura ce proiectul Silver Mountain prinde forma. Proiectul, ce va lua forma unui amplu complex turistic, ce necesita investitii de peste 5 milioane de euro, potrivit informatiilor din piata, va fi amplasat in Poiana Mica si va consta intr-un teren de golf la nivel international, un hotel de cinci stele, 15 vile si 600 de apartamente, totul intinzandu-se pe o suprafata de 88 de hectare. Terenul de golf, intins pe 43 de hectare ce apartin municipalitatii brasovene, va fi primul teren de 18 gauri din tara noastra si se asteapta sa fie terminat in 2009, fiind dezvoltat de compania INR Management. Vertaria va fi responsabila cu proiectarea si designul viitorului teren, urmand ca dupa finalizare sa externalizeze administrarea acestuia unei alte companii. Apartamentele din cadrul complexului vor avea suprafete cuprinse intre 60 si 275 de metri patrati, iar preturile de vanzare vor porni de la 120.000 de euro si vor ajunge pana la 620.000 de euro, in functie de dimensiuni si numarul de camere. Vilele vor avea curti cu suprafete cuprinse intre 1.300 si 2.900 de metri patrati. Constructiile in sine vor avea trei, patru sau cinci dormitoare, care vor avea intre 265 si 380 de metri patrati. Pretul unei astfel de case este cuprins intre 780.000 si 1.200.000 de euro. In plus, proprietarii vor putea sa-si recupereze investitia prin inchirierea vilelor sau a apartamentelor, rezervandu-si locuinta pentru un anumit interval si putand sa externalizeze administrarea proprietatii companiei care va manageria hotelul acestui complex de golf. Insa sa fie oare suficient loc in Brasov pentru doua circuite de golf de 18 gauri? Dezvoltatorii proiectului imobiliar Brasov Logistic Park cred ca da. Pe un teren de 25 de hectare situat intre Brasov si Fagaras, intr-o zona de platou, cu o panorama larga si o locatie foarte buna in apropierea viitoarei autostrazi Transilvania, acestia dezvolta pentru un investitor american un teren de golf si un ansamblu rezidential conex intins pe alte 25 de hectare. Dezvoltarea imobiliara de care se ocupa cei de la Brasov Logistic Park, care au achizitionat terenul si se ocupa de proiectare si avizare, va fi terminata in circa 2 ani. Abia apoi dezvoltatorul secundar va construi terenul propriu-zis pentru care ar mai putea fi necesari inca 2-3 ani. Planul terenului a fost elaborat in Statele Unite de o casa de arhitectura specializata in designul si arhitectura peisagistica a circuitelor de golf, conform informatiilor furnizate de Adrian Danet, managerul acestui proiect. Acesta este increzator in sansele acestui teren, desi pentru compania pe care o reprezinta profitul va fi asigurat la predarea terenului dezvoltatorului secundar. “Locatia in sine, credem noi, va reprezenta 20-25% din succesul proiectului. Ceilalti factori ar fi numele celui care opereaza ansamblul, cantitatea si calitatea dotarilor, caracteristicile efective ale terenului”, explica Danet.Chiar daca nu este de cel mai bun augur pentru developeri, aglomerarea acestor proiecte nu poate fi totusi decat un semn bun pentru golferii romani, care poate ca in cativa ani isi vor putea schimba biletele de avion spre Dubai sau Cipru cu bilete de tren spre Brasov in cautarea swingului perfect.Dati vina pe buletinului meteo!Cipru, Dubai, Irlanda, Spania, Florida. Toate sunt destinatii de golf vizitate anual de mii de jucatori. Ce au insa acestea in comun in afara de circuite de renume international? Raspunsul se rezuma la un cer senin si o clima calda pe parcursul intregului an. Ceea ce nu este cazul in tara noastra. Unde, daca suntem norocosi, avem parte de 10 luni pe an in care se poate juca in cele mai sudice zone si o medie de 8 luni pentru restul tarii. Motiv pentru care eventualele terenuri de golf din tara noastra ar trebui sa se bazeze in primul rand pe jucatorii romani si mai putin sa incerce sa transforme Romania intr-o destinatie de golf.Terenul lor e mai verdeLa cateva sute de kilometri distanta de Bucuresti, in Bulgaria, 16 terenuri de golf vor aparea in urmatoarea perioada. Bulgaria a stiut sa-si foloseasca turismul si piata imobiliara fierbinte astfel incat sa sustina si acest sport aristocratic. Cel mai mare asemenea proiect, statiunea Thracian Cliffs Golf & Spa, situata in apropierea Marii Negre, reprezinta o investitie in valoare de 115 milioane de euro si va dispune de propria marina, va avea un spa mineral, 400 de camere de hotel si 717 apartamente, vile si bungalowuri. Nici Ungaria nu a stat pe loc dupa caderea comunismului, avand astazi 11 terenuri de golf, cel mai mare dintre ele, Birdland Golf and Country Club, intrand in topul celor mai bune douazeci de circuite europene.