Guvernului austriac îi pasă mai mult de unde-și petrec alegătorii vacanțele decât de cei care le îngrijesc bătrânii. Austriecii își cumpără case în însorita Croație, primită cu brațele deschise în Schengen, dar le exploatează până la limita sclaviei pe româncele care le țin părinții și bunicii curați

♦ În 2021, circa 60.000 de persoane, majoritatea femei, asigurau servicii de îngrijire a bătrânilor în Austria, iar dintre acestea 98% au venit din alte țări, în special din România și Slovacia ♦ În același an cetățenii austrieci și-au majorat cu 74% achizițiile de proprietăți imobiliare în însorita Croație, țară primită cu brațele deschise în spațiul Schengen ♦ Concluzia Amnesty International este că est-europenii care vin în Austria să îngrijească bătrâni se confruntă adesea cu discriminare și abuz, iar autoritățile fac prea puțin pentru a îndrepta nedreptățile.

Austria are o economie cu probleme, iar cea mai gravă este îmbătrânirea accelerată a populației – mai mult de un sfert din austrieci vor avea peste 65 de ani în 2040. Mai mulți bătrâni înseamnă o nevoie mai mare de oameni care să îi îngrijească.

În 2021, circa 60.000 de persoane asigurau astfel de servicii, fie în cadrul unor sisteme organziate, fie informal, arată datele Am­nesty International. Dintre acestea, 98% au venit din alte țări, în special din România și Slovacia. Românii sunt cetățenii europeni pe care guvernul austriac nu-i vrea în spațiul european fără granițe Schengen.

În același timp (adică în 2021), cetățenii austrieci și-au majorat cu 74% achizițiile de proprietăți imobiliare în însorita Croație, țară primită cu brațele deschise în spațiul Schen­gen. Croația nu mai este de mult timp o țară ieftină în ceea ce privește piața imobiliară. Anul trecut, austriecii și-au cumpărat acolo 1.109 terenuri și locuințe, situându-se astfel pe locul doi, după germani, în topul străinilor care vor să își petreacă în Croația mai mult de un simplu concediu.

Achizițiile făcute de germani sunt mai mult decât duble, dar și Germania are de aproape zece ori mai mulți locuitori decât Austria. Sunt date din statistica oficială croată și reprezintă doar tranzacțiile înre­gis­trate de autoritățile fiscale pen­tru stabilirea bazei de im­pozitare, așadar numărul real al achizițiilor poate fi mai mare. Cele mai multe imobile achizițio­nate sunt în orașele mari, cum ar fi Zagreb, și în stațiunile de pe litoral, principala atracție turistică a acestei țări.

Românii care muncesc în Austria sunt asociați mai ales cu îngrijirea bătrânilor. Această activitate este atât de importantă încât în timpul pandemiei autoritățile austriece au organizat curse speciale de tren pentru a aduce români care să aibă grijă de bătrâni.

Iar turismul a explodat în Croația după pandemie. Prima ju­mă­tate a acestui an a adus rezultate record, iar austriecii au contribuit semnificativ la ele. În această perioadă au fost înregistrate 19 milioane de înnoptări ale turiștilor străini, dintre care 30% reprezintă aportul germa­nilor, iar 11% cel al austriecilor, aceste națiuni ocupând primele locuri în clasament.

Aici trebuie subliniat iar că pentru a înțelege diferența trebuie ținut cont că germanii sunt de aproape zece ori mai mulți decât austriecii.

Există un flux de populație și în sens invers, dar este unul cu consecințe negative ireversibile care se încadrează în tendința de depoluare a țărilor mai sărace est-europene. La 1 ianuarie 2021, în Austria locuiau 50.600 de persoane născute în Croația.

Este un număr destul de mic, deși în țara con­tinentală există o comunitate istorică de croați. Dar nici croații nu sunt mulți în țara lor, doar 4 milioane, față de populația de 9 milioane a Austriei. Cei mai mulți străini cu reședința în Austria sunt germanii (245.000), urmați de bosniaci (172.400), de turci (159.000), de sârbi (144.400) și de români (134.200). Alte națiuni au prezențe de sub 100.000 de persoane.

Prin urmare, românii reprezintă una dintre cele mai puternice comunități de străini de acolo. Românii care muncesc în Austria sunt asociați mai ales cu îngrijirea bătrânilor.

Această activitate este atât de importantă încât în timpul pandemiei autoritățile austriece au organizat curse speciale de tren pentru a aduce români care să aibă grijă de bătrâni.

Cu toate acestea, după cum a constatat Amnesty International, lucrătorii care prestează aceste servicii primesc salarii prea mici pentru munca pe care o fac, nu beneficiază de concediu medical, de zile libere și nici măcar de pauze zilnice. În pandemie, condițiile de muncă s-au deteriorat și mai mult. Concluzia organizației este că est-europenii care vin în Austria să îngrijească bătrâni se confruntă adesea cu discriminare și abuz, iar autoritățile fac prea puțin pentru a îndrepta nedreptățile.