Guvernul a spus tot anul că restructurează administrația locală, dar a terminat dublând taxele pe apartamente și mașini ca să aibă primarii precum dl. Negoiță de la Sectorul 3 să arunce și mai mulți bani pe borduri și trotuare fără noimă. Unde vor merge de fapt cele 2 miliarde de euro venituri în plus?

Tot anul 2025 actualul guvern a spus că prioritatea sa este restructurarea administrației publice și scăderea cheltuielilor bugetare, mai ales la nivelul administrației locale, însă a terminat hotărând majorarea taxelor pe mașini și case, care va pune la dispoziția primarilor și mai mulți bani de risipit.

Spre exemplu, Primăria Sectorului 3 din București va avea astfel și mai mulți bani să arunce pe kilometri de borduri și trotuare din dale care le înlocuiesc pe unele care abia fuseseră făcute în urmă cu 5-6 ani.

Situația este la fel în toată țara, cu mii de proiecte aiurea în care banii cetățenilor  – în loc să meargă în campusuri școlare moderne precum cele ale școlilor private, să nu mai existe învățământ la stat în două sau trei schimburi, în utilități strict necesare precum conductele de gaz, canalizare și apă în mediul rural – sunt cheltuiți în alte scopuri.

Toată țara s-a trezit de la 1 ianuarie cu întrebarea cât va avea de plătit impozit pentru locuință și mașină în 2026, iar primele date arată o creștere și cu 80% a impozitelor, deci aproape o dublare. Sigur că România era în urmă la acest capitol, cu cea mai mică pondere a impozitelor pe proprietate în PIB din UE, de doar 0,5%, față de aproape 2% media UE. Dar cum facem ca acești bani suplimentari să fie cheltuiți în mod eficient, aceasta este întrebarea.

Noi taxe în 2025, burse diminuate, CAS pentru indemnizația de creștere a copilului – dar de partea cealaltă unde este restructurarea administrației de care s-a vorbit?

Așa după cum Ziarul Financiar a arătat, numărul de angajați bugetari a crescut cu 120.000 în ultimii 10 ani, de la circa 1.180.000 la circa 1.300.000, din care 50.000 posturi în plus sunt la funcționarii din administrația locală, unde a crescut numărul de la 230.000 la 280.000.

De unde are bani administrația locală? Pe primele 11 luni din 2025, la venituri totale ale administrației locale de 142 de miliarde de lei, cea mai mare parte, 41 mld. lei (29%) provine din subvenții de la bugetul de stat, arată datele execuției bugetare.

Per total, aparent administrațiile locale au deficit mic – venituri totale la bugetele locale de 142 mld lei pe primele 11 luni din 2025 față de cheltuieli totale de 145 mld. lei, însă la acest deficit de 3 mld. lei ar trebui adăugate de fapt subvențiile amintite de la bugetul de stat de 41 mld. lei.

Ca venituri propriu-zise, primăriile se bazează pe alocarea din impozitul pe venit, 38 mld. lei (pondere de 26% în total venituri locale), alocarea din TVA, unde primăriile au încasat 23 mld lei (16% pondere), veniturile nefiscale 24 mld. lei (16%) și încasările din impozitele locale pe case și mașini, 8 mld. lei (6%).

În 2025 practic 70% din încasările totale din impozitul pe venit au mers la primării și 19% din TVA, restul rămânând la bugetul de stat.

Dacă se ia o medie de 80-90% creștere a taxelor locale, veniturile din această direcție vor crește în 2026 până la circa 18-19 mld. lei, față de circa 10 miliarde de lei estimarea pentru tot anul 2025.

Deci e vorba de aproape 9 mld lei (aproape 2 mld. euro) bani în plus la bugetele locale în 2026. Pe primele 11 luni s-au strâns 9,6 mld. lei din taxe și impozite locale, cu 20% mai mult ca în 2024.

Întrebarea este ce se va întâmpla cu acești bani suplimentari. Nu este foarte clar dacă subvenția guvernamentală va fi diminuată corespunzător astfel încât să se ducă în scăderea deficitului bugetar de care este nevoie în 2026. Deci alți bani, mereu alți bani, dar ce se întâmplă cu ei?

Cheltuielile de personal pentru administrațiile locale au crescut cu 10% la 11 luni în 2025, de la 42 mld lei la 46 mld. lei, iar cele de bunuri și servicii cu 7%, de la 30 mld. lei la 32 mld. lei. Parcă era austeritate.

Oare ne dăm seama că între 2020 și 2025 ani bugetul consolidat de cheltuieli al României s-a dublat, de la 400 de miliarde de lei în 2020 la 800 miliarde de lei în 2025? Unde sunt spitalele, campusurile școlare, trenurile de mare viteză, rețelele de apă, gaz și de canalizare? Unde sunt?

Aceasta va fi de acum înainte o mare problemă de fapt în România: nu lipsa banilor, ci banii cheltuiți fără rost, risipa în investiții nenecesare. Să faci ceva nou folositor, bine gândit, cu fiecare leu strâns suplimentar la buget, va fi miza.