Guvernul a scos din sertare toate restanțele de reforme și le-a pus pe masa PNRR. Pentru prima dată, reformele fiscale au un calendar și un buget. Reformarea și digitalizarea ANAF sunt asumate de guvern prin PNRR, dar și eliminarea facilităților fiscale acordate unor sectoare, precum IT sau construcții. Sunt așteptate creșteri de taxe pe proprietate și modificarea taxării microîntreprinderilor

Reformarea și digitalizarea ANAF sunt asumate de guvern prin PNRR, dar și eliminarea facilităților fiscale acordate unor sectoare, precum IT sau construcții l Sunt așteptate creșteri de taxe pe proprietate și modificarea taxării microîntreprinderilor.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o posibilă infuzie de 29,2 mld. de euro în următorii 5 ani în România, cuprinde de asemenea reforme în domeniul fiscal, pe care practicienii le așteaptă și le-au discutat în ultimii 10 ani. De data aceasta însă, reformele au și un calendar și un buget clar asumat, au spus speakerii evenimentului ZF/NNDKP Legal & Tax, ediția a 6-a.

„Guvernul și-a scos toate restanțele din toate sertarele și le-a pus în PNRR. Banii sunt condiționați de reforme, dar într-un mod destul de abrupt. Trebuie să dovedești că ai făcut reformele în primii doi ani și apoi vin banii. Sunt 67 de reforme propuse în PNRR și aici impresia este că absolut tot ce se dorea făcut de zeci de ani în România a fost luat și dus în PNRR, nu că ar fi rău“, a spus, în cadrul evenimentului, Marius Ionescu, partener și coordonator al NNDKP Consultanță Fiscală.

Guvernul și-a asumat să crească veniturile din taxe cu 3 puncte procentuale din PIB prin implementarea reformelor fiscale. Cea mai mare parte – 2,5 pp. – ar urma să vină din digitalizarea și reformarea autorităților fiscale, însă 0,5 pp. cel mai probabil vor veni și din creșteri de taxe, cel mai probabil de taxe pe proprietate și modificarea taxării microîntreprinderilor, dar și din eliminarea facilităților fiscale acordate unor sectoare precum IT-ul sau construcțiile.

„După mine, cea mai importantă parte este realizarea acelui sistem de big data care va avea o influență covârșitoare asupra modului în care se realizează inspecțiile fiscale și a modului în care  contribuabilul interacționează cu ANAF. Acel big data va conduce inevitabil la alocarea unor criterii de risc. Dacă vei fi încadrat într-o zonă de risc mic,  ANAF nu ar trebui să te deranjeze, pe bună dreptate“, a spus, în cadrul evenimentului, Alina Timofti, partener și coordonator al NNDKP Consultanță Fiscală.

ZF împreună cu casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au orga­nizat ieri cea de-a șasea ediție a eveni­mentului Tax & Legal. Tema de anul acesta a fost „Care va fi im­pactul PNRR în econo­mie și business; care sunt schim­bările fiscale și legislative care vor veni?“

Printre temele abordate de speakeri în această ediție s-a aflat și finanțarea sistemului medical din România prin PNRR. Liderii unora dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din România au spus însă că reformele din sistemul medical prevăzute în PNRR nu sunt cele așteptate și nu se potrivesc cu realitatea din sistemul medical românesc.

„Oare are rost să vorbim de spitale regionale, în situația de acum, când este o rezistență puternică a medicilor și directori de spitale să se supună unui spital regional, când noi nu am reușit un spital normal să îl deschidem, cum vrem să facem aceste spitale regionale?“, se întreabă Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria și Wargha Medical City.

Ovidiu Palea, fondator și director general al centrului medical Provita, dă un exemplu din propria experiență: Noi am făcut un spital care face 200 de operații pe lună cu 9 milioane (de euro „ n. red.). Sunt spitale din țară care au investiții de 80 de mil. și fac 20 de operații pe săptămână cel mult (spitalul din Suceava „ n. red.). Este clar că statul nu este un bun administrator.“

Mihai Marcu spune că mediul privat din sănătate nu a fost chemat la discuțiile pe PNRR și nici nu poate accesa fonduri din acest mecanism.

„Noi am întrebat la Ministerul Fondurilor Europene și nu suntem eligibili pentru niciun fel de fonduri. Nu numai noi, ci oricine din sistemul medical, pentru că aici fondurile vor fi exclusiv derulate prin Ministerul Sănătății. Doar ceva, dacă avem vreo inovație de făcut. Privatul este pomenit undeva la punctul 8 din cele 9 puncte din acest PNRR.“

Alina Timofti, partener și coordonator, NNDKP Consultanță Fiscală

► Obiectivul general asumat de guvern prin implementarea acestor reforme la nivel de ANAF se referă la o creștere de 3 puncte procentuale din PIB a veniturilor din taxe prin comparație cu anii 2019-2020. Aici nu avem date detaliate, pare că doar 2,5 pp. se intenționează a fi realizate prin digitalizarea ANAF-ului și 0,5 pp. se referă la niște condiționări care se pot traduce în potențiale creșteri de taxe.  

► Nu am găsit detalierea acestor condiționări. Ele se referă la eliminarea unor facilități fiscale existente în acest moment. Există destul de clar asumată o reducere a ariei de aplicabilitate a regimului fiscal favorabil aplicat microîntreprinderilor, dar niciun fel de detaliu despre modul în care se va realiza. În acest moment sunt 836.000 de microîntreprinderi care aplică acest regim fiscal favorabil.

► Aceste reforme de digitalizare a ANAF sunt proiecte de care noi, practicieni ai fiscalității, discutăm de mai bine de 10 ani. Au existat proiecte cu Banca Mondială, am văzut exact același gen de reformă. Ce mi se pare important acum este că ele sunt centralizate într-o manieră coerentă, cu termene și bugete foarte clar stabilite. Mai este menționată o reformă a taxelor locale.

► După mine cea mai importantă parte este realizarea acelui sistem de big data care va avea o influență covârșitoare asupra modului în care se realizează inspecțiile fiscale și a modului în care  contribuabilul interacționează cu ANAF. Acel big data va conduce inevitabil la alocarea unor criterii de risc. Dacă vei fi încadrat într-o zonă de risc mic,  ANAF nu ar trebui să te deranjeze, pe bună dreptate.

Marius Ionescu, partener și coordonator, NNDKP Consultanță Fiscală

► Procesul de realizare a PNRR a  fost relativ netransparent, deși pe site-ul ministerului de resort sunt afișate consultări publice largi. PNRR este netransparent în mediul public.

► Avem o propunere destul de ciudată în PNRR. Se propune să fie listate la bursă 280 de firme. Nu am nimic împotrivă, numai că nu știu de unde luăm 280 de firme să le listăm la bursă, dar se pare că guvernul are această intenție.

► Aș zice că PNRR pe de-o parte înseamnă investiții în economia viitorului. Pe de altă parte, la pachet, avem un set de măsuri pe care eu le-aș caracteriza extrem de rezonabile și de basic în ceea ce privește furnizarea serviciului public și de întrebi de ce nu s-au întâmplat până acum: locomotive, ambulanțe pentru nou-născuți, autobuze școlare. Guvernul și-a scos toate restanțele din toate sertarele și le-a pus în PNRR.

► Banii sunt condiționați de reforme, dar într-un mod destul de abrupt. Trebuie să dovedești că ai făcut reformele în primii doi ani și apoi vin banii. Sunt 67 de reforme propuse în PNRR și aici impresia este că absolut tot ce se dorea făcut de zeci de ani în România a fost luat și dus în PNRR, nu că ar fi rău.

► Din cele 29,2 miliarde de euro din PNRR, sunt 14,2 miliarde de euro granturi și 15 miliarde împrumuturi. România și Italia sunt singurele țări care au ales să acceseze și partea de împrumuturi. Fondurile europene atrase din 2014 încoace au fost de 50 de miliarde de euro, iar acum trebuie să atragem în 5 ani 29 de miliarde din PNRR, pe lângă fondurile europene clasice.

Adina Chilim-Dumitriu, partener și coordonator al practicii de achiziții publice și PPP, NNDKP

► Vor fi achiziții publice nu doar în domeniul sănătății, ci în orice domeniu unde sunt fonduri europene pentru dezvoltarea sectoarelor respective. Sunt fonduri europene care pot fi cheltuite doar respectând norme stabilite la nivel european.

► Au fost niște modificări, care au intrat în vigoare pe 30 august. S-au făcut niște modificări în pregătirea măsurilor anunțate în PNRR. În proiectul publicat în mai erau menționate aceste modificări, respectiv reducerea unor termene în derularea achizițiilor publice. S-au implementat iarăși niște măsuri care încearcă să reducă contestațiile.

► Prin PNRR sunt anunțate mai mult măsuri pentru simplificarea achizițiilor publice, inclusiv prin digitalizare. Se dorește interconectarea SEAP cu alți operatori din România cum ar fi Registrul Comerțului, Agenția Națională de Integritate, ANAF, Ministerul Afacerilor Interne, pentru a putea reduce numărul de documente care se depun în cadrul procedurilor și pentru a face mai rapid procesul de verificare.

► Din momentul în care se licitează construcția unui spital, până se pune prima cărămidă, într-un mod optimist poate dura un an, într-un mod realist 2 sau 3 ani. Depinde de numărul de contestații, de ciclurile de contestare, de problemele identificate.

Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria și Enayati Medical City

► Sunt câteva aspecte care mă îngrijorează. Nu îmi dau seama cum în PNRR aceste toate reforme să se realizeze în doi ani, dacă nu am reușit în ultimele zeci de ani. În sănătate cu siguranță nu am reușit nicio schimbare. Într-un an s-au schimbat patru miniștri ai sănătății, acum probabil va fi al cincilea. Sunt profund îngrijorat.

► Avem acum 150 de morți în plus numai din cauza cancerului pe zi în România, pentru că tot sistemul este paralizat. Soluția nu va fi niciodată privatul, pentru că privatul puternic există în București, Brașov, Cluj, Timișoara, însă în restul țării este foarte puțin prezent. Cu sistemul actual este foarte greu să speri că privatul este remediul. Aceste schimbări trebuie să vină profund legislativ.

► Asta ar trebui să fie în PNRR: obligația de a închide spitale ineficiente și de a crește baza de ambulatorii. În orașele unde sistemul privat s-a dezvoltat nu mai avem ambulatorii accesibile pentru populație.

► Construcția în sine a unui spital mi-a luat doi ani și trei înainte de asta cu obținerea autorizațiilor. A fost cel mai mare complex medical construit după 1989 în România, cu 35.000 de metri pătrați și doua spitale, centru pentru vârstnici etc.

Mihai Marcu, CEO și președinte, MedLife

► Noi am întrebat la Ministerul Fondurilor Europene și nu suntem eligibili pentru niciun fel de fonduri. Nu numai noi, ci oricine din sistemul medical, pentru că aici fondurile vor fi exclusiv derulate prin Ministerul Sănătății. Doar ceva, dacă avem vreo inovație de făcut. Privatul este pomenit undeva la punctul 8 din cele 9 puncte din acest PNRR.

► Vă pot spune că este foarte greu să construiești un spital. Noi, când citim cifrele cu care se vrea a fi construit un spital de către domeniul public ne crucim, pentru că pe noi ne-ar costa de vreo 3-4 ori mai ieftin.

► Aș avea o întrebare: dacă există o singură persoană din domeniul medical care a fost întrebată de către Ministerul Fondurilor Europene. Nu dacă a fost întrebată despre cum se folosesc banii, ci să fie întrebată ce mai face. Nu cred acest lucru.

► Dacă aș fi ministrul sănătății nu m-aș apuca să văd cum dotez 3.000 de cabinete. Am nevoie la Cluj de un spital județean și învățământul de acolo, plus Târgu-Mureș, hai să le dau un spital pe care îl merită. Trebuie să ne concentrăm să ducem pacientul către spitalul unde sunt medicii, nu să aducem medicii unde suntem pacienții.

► Pe viitorul domn ministru al sănătății îl rog să construiască 5 spitale regionale în 3 ani. Să găsească o soluție să facă screening pentru bolnavii de cancer.

Ovidiu Palea, fondator și director general al centrului medical Provita

► Noi am făcut un spital care face 200 de operații pe lună cu 9 milioane (de euro – n. red.). Sunt spitale din țară care au investiții de 80 de mil. și fac 20 de operații pe săptămână cel mult. Este clar că statul nu este un bun administrator.

► Reforma medicală trebuie să pună la masă și statul și privatul într-o alianță și nu într-o concurență fără sens, și în care să găsim soluții pentru pacient, până la urmă. O reformă a sistemului de coplată, care să mai ia din presiunea pe sistemul public. 

► Ai nevoie de continuitate în reforme în  cazul PNRR. Dacă noi ne uităm la 6-7-10 ani de implementare a PNRR, o să fie zeci de guverne în acești ani, după cum arată lucrurile acum. Și atunci ai nevoie de o continuitate a planului și reformelor. Acest lucru e poate face doar dacă ai o independență a factorilor de decizie.

► Dacă nu ai o agenție națională care se ocupă de implementarea PNRR, depolitizată și care se ocupă de o continuitate a deciziei, nu se va realiza mai nimic. Trebuie să fim conștienți că nu va întâmpla nici jumătate din ce e scris acolo ca reforme. Deja nu am făcut mare lucru, iar dacă realizăm jumătate este enorm.