Guvernul schimbă secretarii de stat și șefii de instituții așa cum schimbă Gigi Becali antrenorii: fără evaluare de obiective și fără rațiune

♦ Zeci de lideri din administrația publică – fie că sunt directori de instituții, secretari de stat sau directori de departamente – sunt schimbați, fără o evaluare a performanței și fără o justificare clară, la fiecare schimbare de guvern ♦ Funcțiile de management din instituțiile publice au devenit refugii pentru oamenii loiali partidului, iar numirile nu țin cont de responsabilitățile și de competențele necesare jobului.

„Am un om. Unde să-l plasez?“ – acesta pare să fie sloganul campaniei de recrutare la fiecare schimbare de guvern, când zeci de secretari de stat și șefi de instituții sunt schimbați fără ca obiectivele lor de performanță să fie evaluate și fără să primească o justificare. Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sunt printre instituțiile care au avut, peste noapte, schimbări de management. Fără o evaluare a obiectivelor de performanță și fără o motivare sunt schimbați și secretarii de stat din ministere. În loc să caute cei mai buni candidați pentru pozițiile-cheie din institu­țiile publice și din ministere, guvernele, indiferent de partidele din care sunt alcătuite, pornesc procesul de recrutare invers, în care candidatului i se găsește un loc într-o instituție, un proces toxic pentru toată administrația publică din România.

Cum poate o companie/ instituție să funcționeze cu schimbări de management din trei în trei luni? În mediul privat, cu cât schimbi un CEO mai des, cu atât destabilizezi companie, spun experții în recrutare.

„Schimbările repetate la nivelul conducerii unei companii afectează employer branding-ul, pot afecta încrederea angajaților și a clienților. În plus, o companie care face des astfel de schimbări atrage talente mult mai greu. Toate acestea duc la rezultate mai slabe, eficiența angajaților poate fi mai scăzută și sunt afectate obiectivele și planurile inclusiv pe termen mediu și lung. Toate aceste efecte sunt sunt valabile și în cazul instituțiilor: schimbarea șefilor des afectează calitatea serviciilor acelei instituții, afectează eficiența angajaților, dar și încrederea cetățenilor în respectiva instituției și serviciile pe care trebuie să le ofere“, a ex­plicat Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare la nivel de management și top management Elite Searchers. Decizia de schimbare a unui CEO în o companie privată vine, aproape de fiecare dată, după o analiză detaliată asupra activității, de la indicatorii de perfor­manță, stilul de management, compe­tențe, la feedbackul subalternilor, a mai spus ea.

„Se realizează diferite evaluări, de la mecanismul de feedback 360 de grade, la ședințe face-to-face, se utilizează softuri care măsoară competențele, sondaje etc. Înainte de a demite un CEO, de obicei are loc o discuție directă, transparentă, i se transmite un feedback, se rediscută planurile, strategiile și obiectivele companiei și, de cele mai multe ori, i se oferă o a doua șansă. Dacă nici ulterior nu este pe linia ascendentă a așteptărilor superiorilor sau subalternilor, atunci apare concedierea“, a adăugat Sorina Faier.

În ultimele două săptămâni, schimbările de lideri din administrația publică au fost la ordinea zilei. Spre exemplu, premierul Nicolae Ciucă a decis, luni, să o demită pe Violeta Vijulie din funcția de președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și să îl numească în locul ei pe Vasile-Felix  Cozma, membru PSD și fost președinte al instituției în timpul guvernului Dăncilă.  Violeta Vijulie fusese numită în funcție în septembrie 2021, după un mandat de 7 luni în funcția de consilier în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Vijulie a mai fost președinte al ANFP pentru cinci luni, în perioada octombrie 2020 – februarie 2021.  Vasile-Felix  Cozma a mai fost și el la conducerea la ANFP în timpul guvernului Dăncilă, în perioada martie 2018 – decembrie 2019. Atunci, în locul său la conducerea ANFP  premierul de atunci, Ludovic Orban, l-a numit pe Ciprian Ciucu, membru PNL. Înainte de șefia de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Cozma a fost șef serviciu în cadrul Autorității Naționale pentru Calificări, președintele Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională Bihor.

De asemenea, tot luni, premierul a numit un nou președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, pe Dragoș-Cristian Vlad, fost director al direcției de IT din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De asemenea, Vlad a gestionat și sistemul MySMIS, aplicația electronică pentru informațiile legate de proiectele finanțate cu fonduri europene.  Anterior, funcția de președinte al ADR era ocupată de Octavian Oprea, acuzat recent că și-ar fi adus amanta, de profesie make-up artist, în instituție pe funcția de director de cabinet. Octavian Oprea a fost președinte interimar al Autorității pentru Digitalizarea Româ­niei timp de un an de zile, începând cu 1 ianuarie 2021.

La finalul lunii decembrie a anului trecut, ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, l-a înlocuit din funcție pe Liviu Mihai Moraru de la conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) cu Dorin Dumitru Opreanu (PNL), fost polițist.  Moraru a fost în fruntea AFIR timp de circa un an și jumătate.  Contactat de ZF, Liviu Mihai Moraru, fostul director general al AFIR, spunea că era în concediu când a aflat despre decizia de a fi înlocuit din funcție.  Opreanu este din Constanța, unde este și consilier județean PNL, și anterior a fost director general adjunct plăți și administrativ în cadrul AFIR, funcție pe care a preluat-o în octombrie 2019.

De altfel, la mijlocul lunii decembrie, pre­mierul  Nicolae Ciucă l-a demis și pe Daniel-Grigoroiu Norocel, președintele Agen­ției Naționale pentru Resurse Mi­ne­rale (ANRM), la doar opt luni după ce fu­sese numit în funcție de premierul de la acea vreme, Florin Cîțu. Tot în decembrie, Ciucă l-a demis și pe consilierul de stat Victor Florin Dumitriu, un apropiat al lui Florin Cîțu, și l-a pus în locul lui pe Iulian Chifu.

Într-o companie privată, decizia de a schimba un CEO depinde de mulți factori. Există multinaționale a căror politică este de a schimba CEO-ul după unul sau două mandate de câte trei sau patru ani, indiferent de performanțe. Alte companii susțin că un CEO care are rezultate foarte și stă cât mai mult într-o astfel de poziție reprezintă soluția ideală pentru a obține performanță,.

„Pentru a putea face o paralelă între privat și stat, trebuie să luăm în considerare și felul cum este selectată conducerea unei companii, respectiv a unei instituții. La privat, există concurență, pregătirea și activitatea anterioară a unui CEO sunt analizate și verificate foarte atent, este evaluat prin diferite metode și pe mai multe paliere, un CEO poate stabili strategii. În schimb, în sectorul public vedem că pregătirea și activitatea anterioară de foarte multe ori nu există sau sunt superficiale, nu există o competiție reală și, de cele mai multe ori, numirea unui șef de instituție are la bază interese politice, nu obiectivul de a asigura o conducere performantă“, a mai spus Sorina Faier.

Vasile-Felix Cozma, noul președinte al ANFP, a mai fost la conducerea instituției în timpul guvernului Dăncilă, în perioada martie 2018 – decembrie 2019.

Violeta Vijulie, a fost președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici din septembrie 2021 până în ianuarie 2022. Anterior, a mai avut un mandat de cinci luni, în perioada octombrie 2020 – februarie 2021.

Liviu Mihai Moraru,  a fost în fruntea AFIR timp de circa un an și jumătate înainte de a fi înlocuit din funcție. La momentul demiterii, Moraru era în concediu.

Dorin Dumitru Opreanu, noul șef al AFIR, a fost anterior director general adjunct plăți și administrativ în cadrul AFIR, funcție pe care a preluat-o în octombrie 2019.