Când guvernul/România are nevoie de 250 mld. lei, adică 50 mld. euro în 2025 doar pentru a trece anul, Coaliția vine în fața publicului cu restructurarea a două ministere și 2/3 secretari de stat. În acest mod, nu va mai trece mult timp și vom fi aruncați în categoria „junk”

Marți seara, liderii partidelor PSD, PNL, UDMR plus minoritățile au prezentat principiile viitorului program de guvernare, asta dacă vor ajunge la guvernare. 

Până acum, USR nu pare că intră în componența viitoarei coaliții de guvernare. 

După două săptămâni de întâlniri, în care atenția către această coaliție pro UE, pro NATO, pro euroatlantică, a fost la cel mai ridicat nivel după rezultatul stupefiant al primului tur al alegerilor prezidențiale, maximul care a putut să fie produs a fost un copy și paste din programele de guvernare anterioare, pe care nimeni nu le-a aplicat. Cum cineva poate să creadă că cei care au fost la putere – PSD – PNL, pot să facă acum ceea ce nu au făcut în decenii? 

Acest nou program de guvernare, care ar trebui să salveze România  de valul suveranismului, naționalismului, populismului, extremismului, care se apropie din ce în ce mai mult de Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, nu are nimic concret, nu are cifre, nu are termene de implementare, nu are responsabili, pur și simplu nu are nimic. 

„Desființarea instituțiilor regionale începând cu 1 martie prezintă un pas ferm pentru administrație mai eficientă și mai aproape de cetățean. Această măsură are scopul de a reduce birocrația excesivă, de a elimina structurile paralele și de a crește transparența în gestionarea resurselor publice” – atât au putut să producă liderii partidelor, consultanții lor în două săptămâni. Această frază nu spune nimic despre de la cât la cât se reduce birocrația excesivă, care sunt structurile paralele care trebuie eliminate, ce reducere de cheltuieli se prognozează. 

„Comasarea autorităților de reglementare din același domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de șase luni”. PSD, PNL, UDMR sunt la guvernare de ani de zile și până acum nu au fost în stare să facă această analiză, nu sunt în stare să spună ce reduceri de cheltuieli se fac și de unde. 

„Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncționale sau suprabirocratice” – care sunt acestea, câți bugetari implică, ce reduceri de cheltuieli se fac? 

Digitalizarea și interconectarea bazelor de date de la nivelul administrațiilor publice centrale și locale – ce înseamnă asta, ce reduceri de cheltuieli se fac? (Când bagi IT, cheltuielile cresc), câte zile de muncă se salvează din această digitalizare? 

Putem continua la nesfârșit cu aceste idei produse de această coaliție, de aceiași oameni, care până acum au demonstrat că nu au fost în stare să facă nimic din programele de guvernare anterioare, în afară de a se împrumuta, de a majora pensiile și salariile, de a crește cheltuielile de bunuri și servicii până la un nivel fără precedent, care ne-a adus în situația în care suntem astăzi. 

Când guvernul are nevoie anul viitor să se împrumute cu peste 250 mld. lei, adică să găsească 50 mld. euro pentru a finanța deficitul bugetar din 2025 – 125 mld. lei, pentru a rostogoli datoriile care ajung la scadență și care nu pot fi plătite pentru că nu sunt bani pentru acest lucru, pentru a plăti dobânzile în creștere, nu în scădere (125 mld. lei), când toate piețele financiare, când toți investitorii, când toate băncile internaționale, când toți analiștii, când toți creditorii internaționali se uită la România cu îngrijorare și cu multe semne de întrebare, această coaliție vine cu un plan de restructurare care prevede la primul punct reducerea numărului de ministere la maxim 16, de la 18 acum, și numărul agențiilor cu cel puțin 25%; reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50% și un maxim de doi secretari de stat per minister și maxim trei secretari de stat la ministerele mai mari!

Când guvernul trebuie să găsească 250 mld. lei anul viitor, coaliția propune aceste reduceri care nu fac mai mult de 5 mil. de euro pe an, adică 0,001%. Când agențiile de rating așteaptă date concrete de la noul guvern pentru reducerea deficitului bugetar de la 120 mld. la 80 mld. lei, prin reducerea cheltuielilor de la 780 mld. lei la 700 mld. cel puțin, ca să nu ne arunce în categoria „junk”, adică România să nu mai fie recomandată investitorilor, noi venim în fața tuturor cu fraze de genul „audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală, instituții regionale și companii de stat în primele șase luni ale anului viitor”. 

România, în ultimii 10 ani, a fost finanțată de piețele financiare internaționale, cât și interne, pentru că a avut o creștere economică mare, pentru că nu s-a confruntat cu un val de populism evident, pentru că România era în sondaje țara care se vota cel mai mult Uniunea Europeană și NATO. Această creștere economică, susținută prin creșterea cheltuielilor bugetare, de salarii și pensii, a acoperit problemele structurale publice, adică ale statului. Dar totul se sparge acum într-un mod extrem de rapid, iar cu astfel de programe de guvernare nu ajungem nicăieri. 

Datoria publică a depășit 900 mld. lei, serviciul de plată a datoriei, adică dobânzile, este din ce în ce mai mare și atârnă din ce în ce mai greu în structura bugetară (serviciul datoriei depășește acum impozitul pe profit plătit de companii) și nimeni nu mai cumpără promisiunile guvernului că va îndrepta lucrurile. 

În 2010, pentru un minus de numai 1 mld. euro, Traian Băsescu, pus cu spatele la zid, a fost nevoit să taie salariile în sectorul bugetar cu 25%, să restructureze aparatul bugetar cu 300.000 de oameni și să mărească TVA de la 19% la 24%. Dacă nu făcea acel lucru, piețele financiare nu ne mai împrumutau, acordul cu FMI era în aer și riscam să fim aruncați la groapa cu lei, de unde nu ieșeam vii. 

Acum nu este vorba de 1 mld. euro, ci de 50 mld. euro, bani de care avem nevoie. România nu are pe piața internă acești bani de a acoperi deficitul bugetar, de a rostogoli datoriile care ajung la scadență și de a mai asigura bani pentru finanțarea privată a economiei. Așa că trebuie să îi împrumutăm din afară, iar piețele financiare nu mai cumpără astfel de programe de guvernare. 

Piețele financiare au nevoie să știe concret de la cât la cât se reduc cheltuielile bugetare, câți angajați se reduc, de la cât la cât scade bugetul de salarii, cum se ține sub control bugetul de pensii, cum se reduc cheltuielile cu bunuri și servicii, care au crescut cel mai mult în 2024. 

Pe parcursul anului, în programul de televiziune ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC de la Aleph News, au fost prezentate măsuri concrete de reducere a cheltuielilor bugetare, de restructurare a sectorului bugetar, de realocare de fonduri în sectoarele care merg. 

https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-3-iulie-2024-cum-sa-mergi-pe-drumul-tau/

https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-29-mai-2024-cum-facem-copii-multi-frumosi-si-destepti/

https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-17-aprilie-2024-cum-poti-fi-bogat-intr-o-romanie-bogata/

https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-3-aprilie-2024-cum-iei-puterea-in-orasul-tau/

https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-27-martie-2024-cum-iti-iei-bugetul-inapoi/

Nici în ceasul al 13-lea, președintele Iohannis, împreună cu aceste partide – PSD, PNL, UDMR, nu înțeleg că nu mai există timp pentru astfel de documente de guvernare. Piețele financiare au nevoie de date concrete, pe care nu mai au timp să le aștepte 3-4 luni, cât mai stă Iohannis în funcția de președinte, sau cât vrea să stea această coaliție la putere. 

Cum spunea Banca Națională, dacă nu facem noi restructurarea bugetară – vândută publicului prin această frază de consolidare fiscală – o vor face piețele financiare într-un mod brutal. 

Problema nu ar fi că Iohannis, Ciolacu, Bolojan, Hunor ar fi măturați de la putere. Problema este că cei care vor veni nu știu nici cât știu cei de acum, iar rezultatul va fi un haos generalizat cu un final în care societatea chiar va pune la îndoială partea euroatlantică unde ne aflăm.