Guvernul, PSD și PNL pot rămâne fără probleme în campanie electorală: BNR a redus dobânda, inflația scade peste așteptări, economia crește peste așteptări, salariile cresc cu mult peste rata inflației, iar derapajul finanțelor publice nu interesează pe nimeni

După un an și jumătate, respectiv din ianuarie 2023, BNR a redus vineri, pentru prima dată, dobânda de referință, de la 7% la 6,75%.

BNR a anunțat că inflația, care în luna mai ajunsese la 5,12% (mai 2024/mai 2023), va scădea peste așteptări, ceea ce ar justifica această reducere a dobânzii de referință.

În piața monetară, această scădere operată de BNR aproape că nu va avea niciun efect imediat. ROBOR la trei luni este deja la 6% și poate va scădea marginal sub acest nivel. IRCC, rata dobânzii de referință pentru creditele ipotecare/imobiliare și creditele de consum, are un decalaj de șase luni, și oricum este sub 6%, la 5,86% acum.

Ceea ce este interesant în comunicatul de vineri al BNR este legat de evoluția economiei în trimestrul al doilea, care a crescut peste așteptări.

“Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul al doilea și vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut”, menționează BNR.

În T1 creșterea economică fost foarte slabă, numai 0,1%, ceea ce a fost o surpriză pentru analiști și pentru piață.

BNR spune că în lunile din trimestrul al doilea, pentru care există date – aprilie/mai, consumul și vânzările auto-moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului întâi 2024, producția industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcții a lucrat din nou la un nivel de două cifre după scăderea la o valoare negativă considerabilă, pe ansamblul primelor trei luni ale anului.

Cu aceste date, putem trage concluzia că economia duduie.

Dar dacă ne uităm puțin pe componente, avem câteva astericsuri:

– Creșterea consumului vine dintr-o creștere a salariilor cu mult peste rata inflației, un ritm care nu poate fi susținut. În aprilie, conform ultimelor date disponibile, salariul mediu net a avut o creștere de 14,3% în valoare nominală față de aprilie 2023, ajungând la 5.207 lei, iar dacă scădem inflația, ajungem la o creștere de 7,9%. Acest ritm de creștere nu mai poate fi susținut, iar acest lucru se va vedea în următoare luni.

– În ciuda situației economice bune, companiile, dar și persoanele fizice, nu se aruncă să ia credite, ceea ce arată că au îndoieli în privința viitorului. În aceste condiții, creșterea depozitelor, adică a banilor strânși în bancă, este mai mare decât ritmul de solicitări de credite. Spre exemplu, în mai 2024 versus mai 2023, depozitele populației în lei au crescut cu 21,3%, în timp ce creditele au avut o creștere de numai 8,9%.

Ca un exemplu, în încercarea de a revigora cererea de creditare imobiliară, băncile au coborât dobânda la creditele ipotecare la 4,99%, cu mult sub IRCC și sub dobânda de referință a BNR.

După cum remarca la ZF Live Mircea Petrilă, un broker de credite, ai putea să iei un împrumut de la bancă cu 4,99% și să-l pui într-un depozit, cu o dobândă de peste 6%, dacă nu chiar aproape de 7%. Bineînțeles că nu se poate acest lucru, pentru că dobânda de 4,99% este valabilă pentru achiziția unui apartament.

La nivelul companiilor, avem un ritm de creștere a depozitelor de 8,55% în lei și 7,8% în valută, în timp ce ritmul de creștere a creditării este mai redus, respectiv o creștere de 5,9% la creditele în lei și 6,1% la creditele în valută.

Există o reticență evidentă din partea companiilor, atât cele străine cât și cele românești, de a face investiții – de a se arunca la noi investiții, în condițiile în care sunt semne legate de fiscalitatea de la anul, respectiv creșteri de taxe și impozite, de piața muncii – nu se găsesc oameni iar salariile cresc, ceea ce pune o presiune considerabilă pe bugetele de investiții, și nu în ultimul rând de finanțarea bancară, unde dobânzile sunt mari. Este un paradox, companiile nu au o problemă cu dobânzile actuale în sensul plății creditelor actuale, dar au în schimb o problemă în a lua noi împrumuturi, pentru că dobânzile sunt considerate mari și atârnă greu în bugetul de investiții.  

– Derapajul finanțelor publice – adică necesitatea corectării bugetului și a deficitului bugetar prin creșterea din nou a taxelor și impozitelor după cele operate în toamnă și la începutul anului, pentru că de reducerea cheltuielilor bugetare nici nu se poate vorbi pentru că toți politicienii sunt în campanie electorală – va influența mai mult politica monetară decât scăderea inflației.

BNR a operat o primă scădere de dobândă, probabil că va mai opera în toamnă încă două scăderi, dar acest lucru nu va avea o influență considerabilă în economie și în deciziile companiilor de a face noi investiții.

Economia merge în afara politicilor monetare.

Este bine că BNR a redus dobânda de referință, măcar ca și semnal. Când ritmul de creștere a creditării, atât la nivelul persoanelor fizice, cât și al companiilor, va depăși ritmul de economisire, atunci am putea spune că economia absoarbe lichiditățile în exces, care sunt acum pe piață atât la nivelul băncilor, cât și la nivelul pieței în general.