Pentru că guvernul a plafonat prețurile, Ungaria trăiește cu teama că rămâne fără benzină și motorină, deși îl are pe unul dintre cei mai mari producători din regiune. Cât de departe trebuie să meargă un stat cu controlul pe piața carburanților?

Ungaria a avut recent parte de un nou episod de panică. Un ziar local de business considerat pro-guver­na­mental a sugerat că ar putea să apară probleme pe piața carburanților. Aceasta pentru că, pe de-o parte, grupul austriac OMV ar urma să-și închidă benzinăriile ungare și principalul concurent, Mol, nu va putea acoperi golul astfel creat, iar pe de alta nimeni nu mai vrea să exporte benzină și motorină acolo din cauza plafonării prețurilor impuse de guvern.

OMV a negat rapid că va închide benzinăriile din Ungaria, dar episodul scoate în evidență mai multe chestiuni. Una ar fi cât de mult control ar trebui să aibă un guvern pe piața carburanților, care poate fi considerată strategică. Alta ar fi venirea unui nou jucător în sectorul de profil din Ungaria, gigantul polonez PKN Orlen, care a intrat în posesia câtorva zeci de benzinării Mol și Lukoil în urma unui schimb cu Mol, acesta primind la schimb benzinării în Polonia. Ghinionul face ca în Ungaria prețurile plafonate să fie mult mai mici decât cele ale pieței, iar în Polonia benzina și motorina să se scumpească de la lună la lună. De asemenea, episodul de panică maghiar aduce în discuție și evoluția cotațiilor petrolului, de care depind prețurile benzinei și motorinei. Cele mai recente prognoze arată traiectorii de urcuș abrupt. Ultima chestiune este de interes pentru toată lumea.

Jeremy Weir, directorul executiv al Trafigura, unul dintre cei mai cunoscuți traderi de materii prime, apreciază că din cauza războiului pornit de Rusia contra Ucrainei prețurile petrolului se vor îndrepta spre noi maxime istorice anul acesta, ceea ce va crea probleme în economia mondială, scrie Financial Times. El a explicat că piețele de energie sunt într-o stare „critică“ deoarece sancțiunile impuse asupra petrolului rusesc au exacerbat dificultățile de pe partea de ofertă și așa mari din cauza multor ani de investiții insuficiente. „Situația este critică“, a spus Weir. Aprecierile traderilor de materii prime trebuie privite cu prudență deoarece aceste companii trăiesc din fluctuațiile de prețuri și de aceea este în interesul lor să influențeze cotațiile. Însă și alții văd prețurile petrolului crescând.

Spre exemplu, banca americană Goldman Sachs estimează o cotație medie de 140 de dolari pe baril a Brentului, referința pieței internaționale, în perioada iulie-septembrie. Brentul este tranzacționat în prezent la 120 de dolari barilul. „În această vară este posibil un salt destul de mare al cotațiilor“, spun strategii de la Goldman Sachs. Prețul Brentului s-a apropiat în martie periculos de aproape de 140 de dolari, dar n-a rezistat mult timp atât de sus. Unii analiști spun că un nivel de 150 de dolari ar crea probleme grave economiei americane, cea mai mare din lume.

Oilprice.com scrie că presiunile ascendente pe prețuri vor continua să crească. Relaxarea restricțiilor de călătorie din China, după săptămâni de carantină în orașe mari, va crea mai multă cerere. De asemenea, ieșirea pe piața internațională a producției iraniene ar putea întârzia.

Experți din sectorul de profil spun că vor mai trece câțiva ani, poate chiar șapte, pentru ca prețurile petrolului să revină la niveluri mai normale (60-70 de dolari pe baril). Agenția pentru Informații în domeniul Energiei vede, însă un nivel mediu al Brentului de 107 dolari pe baril anul acesta și unul mai mic, de sub 100 de dolari, în 2023. Aceste cote sunt, totuși, ridicate în comparație cu ultimul deceniu.

Revenind la Ungaria, cotidianul Vil·ggazdas·g (Vg) a scris, citând surse din piață, că OMV va întrerupe aprovizionarea benzinăriilor din cauza unor probleme, iar Mol nu va putea acoperi golul  astfel creat. De aceea, pompele OMV vor fi închise în masă. Grupul austriac are probleme deoarece rafinăria Schwechat nu poate fi repornită la timp după o închidere de mentenanță în aprilie. OMV a negat că ar intenționa să-și închidă benzinăriile din Ungaria. Guvernul ungar a plafonat prețurile carburanților la 480 de forinți (1,2 euro) pe litru, o fracțiune din prețul pieței. La prețurile reduse pot alimenta doar mașinile cu numere maghiare de tonaj mic și utilajele agricole. În Europa, benzina și motorina sunt mult mai scumpe și de aceea furnizorii străini nu sunt interesați de aprovizionarea piaței maghiare, arată Vg. În aceste condiții, importurile de carburanți s-au diminuat dramatic, cota Mol pe piața motorinei urcând de la 70% la 80% în primăvară. OMV este singura companie străină care până acum a continuat să alimenteze piața maghiară. Dacă nu o va mai putea face, Mol nu va reuși să acopere importurile dispărute. Guvernul a reacționat la articol asigurând că piața ungară este aprovizionată suficient. OMV a asigurat, de asemenea, că are suficiente rezerve, atât din stocul propriu, cât și al statului austriac. Totuși, guvernul ungar abia recent a interzis străinilor să alimenteze la benzinăriile maghiare. Vg a revenit cu un alt articol în care arată că guvernul nu garantează nimic marilor consumatori de carburanți, cum ar fi transportatorii, și că probabil ar trebui accesate rezervele strategice de petrol ale țării. Guvernul ungar a ales să influențeze piața carburanților cu plafonări și decrete. Guvernul fostului premier al Bulgariei Boiko Borisov a vrut să meargă mai departe. În urmă cu câțiva ani, acesta a lansat inițiativa de a crea o companie de petrol de stat care să intervină pe piața carburanților și să vândă benzinării. Planul nu a fost niciodată realizat, deși în pregătirea lui au fost cheltuite mai multe milioane de euro și a fost schimbată legea.