Guvernul estimează că se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele externe anul acesta. Necesarul de finanțare în 2026: peste 52 mld. euro

♦ Cea mai importantă misiune a Trezoreriei Statului în anul 2026 este să revină cu emisiuni de euroobligațiuni, dar și să scadă dobânzile ♦ În 2025, statul român a luat de pe piețele externe aproape 16 mld. euro prin obligațiuni în euro și dolari și 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganți bancari.

Guvernul estimează că se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele financiare internaționale anul acesta în condițiile în care necesarul de finanțare total al României în anul 2026 depășește 52 mld. euro.

În 2025, România s-a împrumutat cu 19 mld. euro de pe piața externă, cumulat, prin eurobonduri și plasamente private externe.

Concret, 12-14 mld. euro pe an este volumul anticipat al emisiunilor de euro­obli­gațiuni pentru perioada 2026-2028, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor analizat de ZF.

„Conform perspectivelor privind deficitul bugetar și a nevoilor de finanțare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpții se au în vedere emisiuni de euroobligațiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvență de 3-4 emisiuni/an, în funcție de evoluția necesităților de finanțare“, se menționează în documentul Ministerului Finanțelor legat de programul de eurobon­duri pe piețele externe, analizat de ZF.

Necesarul de finanțare total anticipat de Guvern pentru anul 2026 este de 265-275 mld. lei (52-54 mld. euro, echivalent), Ministerul Finanțelor urmând să obțină această sumă și prin împrumuturi în lei și valută pe piața internă și internațională, suma finală depinzând de proiecția bugetară, după cum a spus Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului. El a adăugat că guvernul Bolojan discută zilele acestea bugetul pe 2026 și indicatorii macroeconomici care vor fi folosiți în construcția bugetară.

Cea mai importantă misiune a Trezoreriei Statului în anul 2026 este să revină cu emisiuni de euroobligațiuni prin care să atragă sume importante prin împrumuturi externe, dar și să scadă dobânzile la aceste finanțări.

An de an deficitele bugetare au fost tot mai mari, astfel că datoria publică a explodat la peste 50% din PIB, față de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Iar principala preocupare este refinanțarea datoriei publice, precum și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui să fie totuși ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an, de peste 8% din PIB în ultimii doi ani.

Partea paradoxală este că, având deficite mari și datorie publică în creștere, în ultimii ani, România a devenit un client din ce în ce mai important pentru marile bănci de investiții, ajungând în poziția de emitent constant de obligațiuni externe, în special pe euro, dar și în dolari, ceea ce i-a permis să se împrumute pe termene din ce în ce mai lungi și la randamente avantajoase, uneori.