Guvernul Ciolacu a convins Comisia Europeană să fie mai îngăduitoare cu privire la deficitul bugetar
Comisia Europeană a fost de acord cu creșterea deficitului bugetar la sub 5% în 2023, față de ținta de 4,4% din PIB și să nu taie fonduri europene pentru acest derapaj, conform unor surse apropiate discuțiilor dintre guvern și Comisia Europeană, scrie Ziarul Financiar.
Potrivit sursei citate, o delegație a Comisiei Europene a venit recent la București pentru a discuta despre procedura de deficit excesiv în care este România. Bruxellesul ar fi ferm în decizia de a tăia din fonduri europene, dacă guvernul Ciolacu nu se încadrează într-un deficit bugetar de sub 5% din PIB în 2023, totuși mai mare decât ținta oficială din acest moment de 4,4% din PIB, adică circa 70 mld. lei. Noua țintă de deficit ar urma să fie, deci, de 78,4 mld. lei pe actualul PIB de 1.600 mld. lei, ceea ce dă un spațiu de manevră de încă cel puțin 8 mld. de lei guvernului.
Comisia nu confirmă, dar nici nu infirmă: „Există schimburi constante, detaliate și constructive cu autoritățile române pentru a pune finanțele publice ale României pe o traiectorie sustenabilă, în timp ce ajutăm România să păstreze accesul la fondurile europene. Nu vom dezvălui conținutul acestor discuții”, răspunde un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la întrebarea ZF: „Ați primit cereri din partea guvernului României pentru prelungirea perioadei necesare aducerii deficitului bugetar la 3% din PIB?”
Întrebarea vine în contextul în care la București deja nu se mai vorbește despre un deficit bugetar de 4,4% din PIB pe final de 2023, ci de sub 5% din PIB, după derapajul bugetar din primele cinci luni din 2023.
România este în acest moment în procedura de deficit excesiv, după ce în 2019 a ajuns la un deficit bugetar de 4,6% din PIB, în loc de 3%, cât este asumat prin anexele tratatelor Uniunii Europene. Dacă nu se va încadra în deficit, Comisia Europeană și Consiliul, în aprilie 2024, se vor uita, în primă fază, de ce nu s-a încadrat România în ținta de deficit. Conform procedurilor cuprinse în tratatele europene, în funcție de concluziile raportului, în momentul respectiv, va fi emisă o nouă recomandare sau măsuri punitive, cum ar fi amenzi, dobânzi mai mari sau chiar, în ultimă instanță, suspendarea unor fonduri europene, o situație la care nu s-a mai ajuns până acum pentru depășirea țintei de deficit bugetar.
Important este să se vadă că guvernul ia măsuri concrete pentru reechilibrarea bugetară, au mai menționat sursele amintite, pentru ZF.