Guvernul a aprobat și a trimis Parlamentului pachetul legislativ privind achizițiile publice

Ministrul Finanțelor a făcut aceste afirmați la finalul ședinței Executivului în care s-a aprobat proiectul legislativ referitor la achizițiile publice, document care include măsuri destinate să asigure un cadru legislativ prin care achizițiile publice să fie concepute astfel încât să asigure “o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii sociale”.

De asemenea, se urmărește reducerea costurilor pe termen mediu și lung prin introducerea conceptului “value for money” în criteriile de atribuire, astfel încât se ia în vedere costul întregului ciclu de viață al produsului, serviciului, lucrării achiziționate și nu numai “prețul cel mai scăzut”. Potrivit proiectului de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

“Funcție de obiectul contractului, identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic se va realiza pe baza criteriului «prețul cel mai scăzut» sau pe baza criteriului «costul cel mai scăzut», care are la bază costurile pe durata de viață a obiectului achiziției publice, sau pe baza criteriului «cel mai bun raport calitate-preț», care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, astfel încât autoritățile contractante sunt încurajate să ia în considerare și alți factori, nu exclusiv prețul. Criteriul «prețul cel mai scăzut» nu va fi utilizat în cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale și care prezintă un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul «cel mai bun raport calitate-preț»”, se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al Guvernului.

Procedurile de atribuire reglementate de proiectul de lege răspund directivelor CE în domeniu și se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru a căror valoarea estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât 22.908.118 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări, 591.918 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse și de servicii, 3.312.975 lei pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice prevăzute de proiectul de lege (servicii de sănătate, servicii sociale și servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de învățământ, servicii hoteliere și de restaurant etc.)

“O autoritate contractantă va avea dreptul să achiziționeze direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 66.259,5 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 265.038 lei. De asemenea, potrivit proiectului, va fi reglementată posibilitatea ca autoritățile contractante să se consulte în mod transparent și util cu piața în vederea obținerii unui răspuns, cu privire la evoluțiile cu caracter tehnic și financiar din domeniul achiziției publice pentru care se intenționează aplicarea unei proceduri publice competitive și transparente. În comparație cu legislația în vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru reducerea timpului și creșterea eficienței, se va introduce obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire începând cu luna aprilie 2017 pentru unități de achiziții centralizate și din octombrie 2018 pentru toate unitățile contractante. Unitățile de achiziție centralizate vor fi create, în baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achiziții publice și a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat”, se arată în comunicat.

Alt element de noutate constă în posibilitatea ca, în vederea participării la o procedură publică de atribuire, ofertanții să depună inițial un document unic de achiziție european în format electronic (DUAE), urmând ca numai ofertantului clasat pe primul loc să îi fie solicitate documentele care atestă îndeplinirea cerințelor cuprinse în documentele achiziției.

Astfel, autoritățile contractante sunt îndemnate să negocieze cu operatorii economici termenii contractuali, având posibilitatea de a realiza achiziții care să corespundă nevoilor lor. Este încurajată și utilizarea achizițiilor centralizate, având ca efect simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzacționare, profesionalizarea procesului de atribuire a achizițiilor publice, în vederea utilizării eficiente a fondurilor publice.

Autoritatea contractantă va avea posibilitatea să efectueze plăți corespunzătoare părții/părților din contract îndeplinite de către subcontractanții propuși în ofertă, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant și subcontractant, la solicitarea subcontractanților propuși. În cazul în care se constată existența vreunui caz de excludere, va exista posibilitatea înlocuirii subcontractanților propuși.

Un alt capitol al proiectului vizează condițiile, expres menționate, în care un contract de achiziție publică poate fi modificat pe durata executării acestuia, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum și cazurile care conduc la denunțarea unui contract de achiziție publică de către autoritățile contractante.

Totodată, este reglementată obligația autorităților contractante de a motiva decizia de a nu împărți pe loturi un contract de achiziție publică, în cazul în care aleg să ia o asemenea decizie, în scopul încurajării participării cât mai vaste a întreprinderilor mici și mijlocii, la procedurile publice de atribuire, dar este reglementată și posibilitatea de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel încât decizia de atribuire să prezinte avantaje pentru autoritatea contractantă, fiind încurajată atribuirea unor contracte de o valoare mai mică mai multor ofertanți, comparativ cu atribuirea contractului către un singur ofertant.

Un alt aspect reglementat de proiectul de lege vizează prevenirea neregulilor și a acțiunilor care pot conduce la conflicte de interese.

Proiectul de lege redefinește conceptul “conflict de interese” în sensul extinderii spectrului definit de actuala legislație, care se rezumă la relații de rudenie sau capital. Conform proiectului de lege, «prin conflict de interese se înțelege orice situație în care membrii personalului autorității contractante sau al unui furnizor de servicii de achiziție care acționează în numele autorității contractante, care sunt implicați în desfășurarea procedurii de atribuire sau care pot influența rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparțialitatea sau independența lor în contextual procedurii de atribuire»”, se mai arată în comunicat.