Guvernanța corporativă, spiritul unei companii

Guvernanța corporativă înseamnă în primul rând responsabilitatea față de angajați, față de acționari și față de consumatori, iar implementarea acesteia creează valoare adăugată oricărei companii, fie aceasta listată sau netranzacționabilă, consideră Ludo Van der Heyden, profesor de guvernanță corporativă la Institut Européan d’Administration des Affaires (INSEAD), una dintre cele mai bune școli de afaceri din lume.„Guvernanța corporativă este spiritul unei companii, și nu forma acesteia.

Dacă ceva merge greșit, cine răspunde? Boardul, conducerea. Guvernanța este despre a fi bun sau a fi rău. Vrem să fim răi sau buni? Guvernanța este despre a asigura că businessul este bun”, explică profesorul Ludo Van der Heyden într-un interviu acordat Business MAGAZIN. El a fost recent în București pentru a participa la o conferință organizată de BVB și MedLife și la care s-a discutat despre bunele practici în guvernanță corporativă.

Guvernanța corporativă definește setul de relații dintre conducerea executivă a companiei, administratori și acționari și propune în acest sens criterii și standarde prin care sunt duse la îndeplinire obiectivele financiare, reputaționale și investiționale ale companiei.
Împărțirea clară a responsabilității între conducerea executivă și administratori, comitete independente și profesioniste de supervizare a rezultatelor financiare și de remunerare, stimularea managementului prin opțiuni pe acțiuni, publicarea rezultatelor financiare trimestriale pe site-urile companiilor de stat sunt exemple de pași specifici pentru îmbunătățirea practicilor de guvernanță coporativă în România.

„Una dintre caracteristicile guvernanței corporative este umilirea publică. De exemplu, dacă ai fost în conducerea unei companii care falimentează, atunci toată această conducere trebuie să fie recunoscută pentru acest faliment. Dacă ești membru al unui board care a avut de două ori la rând problema falimentului, atunci ar trebui să primești un cartonaș roșu, la fel ca în fotbal”, spune profesorul.

Pentru companiile listate, orice investitor la bursă, indiferent de numărul de acțiuni pe care îl deține, este proprietar pe o părticică din acea companie. „Bunele practici de guvernanță corporativă sunt o asigurare că investitorii își recuperează banii. Cu toate acestea avantajul companiilor private este că are acționari. Pe de altă parte, în cazul companiilor de stat există birocrație”, adaugă profesorul.

„Munca în echipă” reprezintă una dintre caracteristicile principale ale guvernanței corporative întrucât antreprenorii unei companii au nevoie de consultanță, fie de la companii specializate, fie chiar de la ceilalți proprietari. Însă profesorul consideră că un antreprenor individual trebuie eliminat, în sensul în care o companie este mult mai sănătoasă dacă are mai mulți proprietari.

„Pentru ca o companie să crească, antreprenorul trebuie să fie «eliminat» la un moment dat al dezvoltării. Atunci când ești un singur antreprenor ești izolat. Majoritatea inovației într-o companie este realizată de doi sau mai mulți antreprenori. Când sunt cel puțin doi antreprenori, ai cu cine să te consulți, dar când ești singur, poți face greșeli. Pe măsură ce compania crește, lucrurile vor deveni mai complicate.”