Gulerele albe, cel mai bine plătiți angajați din România - judecătorii, avocații, angajații din Ministerul de Finanțe - se pregătesc de greve

♦ Cel mai bine plătiți angajați din România sunt primii care amenință cu greve în cazul în care deja eșuata „reformă“ fiscală ar pleca la drum.

Sloganul comunist „Sculați, voi, oropsiți ai vieții/Voi, osândiți la foame, sus“ nu mai este de actualitate. Nu că ar fi fost vreodată altceva decât un slogan de doi bani. Azi grevele sunt aran­jate de avocați, de judecători, de angajați din Ministerul de Finanțe. Adică de cel mai bine plătiți angajați din România.

Guvernul se confruntă cu o situație cumplită. A scăpat de sub control cheltuielile iar deficitul a sărit în aer – nici vorbă să mai fie de 4,4% din PIB, iar Consiliul Fiscal crede că ar putea sări de 6% din PIB, în actualele condiții. Miniștrii cabinetului Ciolacu încearcă pe la Bruxelles să mai cârpească ceva, pentru că România s-a angajat că va reduce deficitul bugetar în schimbul fondurilor UE – și sunt în jur de 12-13 miliarde de euro care ar urma să intre în acest an în România.

Dar reducerile de cheltuieli sunt greu de făcut. Judecători, avocați, angajații Ministerului de Finanțe, angajați ai CFR amenință că blochează țara dacă fie nu le sunt majorate salariile (cazul Finanțelor sau al căilor ferate), fie cineva se atinge de vreun leu din beneficiul lor – judecătorii și avocații. Cei 1,5 milioane de angajați cu salariul minim pe economie merg cu ochii în pământ: ei nu au sindicate care să-i apere și nici putere de a schimba ceva în stat. Și probabil vor fi între cei ce vor achita nota de plată a dezmățului bugetar.

Judecătorii nu renunță la pensiile speciale – pensii la care nu au contribuit și care sunt, de multe ori, mai mari decât salariile. Avocații nu vor să contribuie la impozitul pe venit pe tot venitul lor, ci doar pentru o parte din acest venit, deși restul lumii își plătește impozitul pe tot venitul ce-i revine.

Avocatul Gabriel Biriș este onest și el singur a spus, fără să fie întrebat, de mai multe ori: eu plătesc un impozit mai mic decât secretara mea. Biriș este unul dintre cei care susțin că toată lumea trebuie să plătească impozite, în mod egal, desigur în funcție de venit, și că scutirile introduse de-a lungul vremii nu mai pot continua.

România plătește cam o treime din veniturile bugetului consolidat pentru plata angajaților statului. În 2020, 37% din venituri s-au dus pe salarii iar, în 2021, de 34%. Media UE este de 22%, cu Germania în coadă care plătește pentru angajații statului doar 16% din veniturile sale. Problema aici este că veniturile statului român sunt mici – doar 27% din PIB sunt veniturile fiscale, față de o media a UE de 42%. Dar nu poți crește veniturile, atâta vreme cât 2 milioane de angajați (40% din total) sunt scutiți ba de impozitul pe venit, ba de CASS, ba nu plătesc impozite la totalul veniturilor, chiar dacă câștigă mii de euro pe lună. Acum, desigur, unii pot spune pe drept: plătesc mai mult, dar tu ce-mi oferi de banii ăștia? Așa că, atunci când se pune problema ca toată lumea să plătească impozite, apar grevele.

Per total, în administrația publică, cea revoltată azi, media salarială este de peste 6.000 de lei net pe lună.  În cazul avocaților, salariile celor aflați la început de drum sunt de 900 de euro net și ajung la mii de euro într-o companie de avocatură cunoscută.

Ultimele trei luni ale acestui an au fost pline de proteste sau de amenințări de proteste din partea angajaților din sectorul public. Seria protestelor a început cu profe­sorii, care au ieșit în stradă să ceară salarii mai mari, urmați de cadrele medicale, polițiști, angajații CFR, de amenințări cu protestele de la reprezentanții avocaților și, într-un final, de angajații din Ministerul Finanțelor și de cei ai Poștei Române.

În principal, cerințele celor care au protestat sau au amenințat cu protestele au legătură cu banii, cu salariile și bonusurile pe care le câștigă. Dacă angajații din învățământ, cei CFR și cei ai Poștei Române sunt îndreptățiți să ceară bani mai mulți, având în vedere că pentru ei salariile sunt mici, cu un salariu me­diu care ajunge la 2.500 de lei pentru Poșta Română, de exemplu, unele categorii dintre cei care protestează sunt plătite cu mult peste salariul mediu câștigat de un român.

Salariul mediu net pe economie este de 4.600 de lei net pe lună, conform INS, pe când în  adminstrație publică și apărare salariul mediu net este de peste 6.000 de lei net.

Mai mult, în Ministerul Finanțelor sunt 1.700 de funcționari publici cu un salariu mediu net de 7.500 de lei. În instituție sunt 175 de directori, șefi de serviciu, consilieri superiori.

Conform grilei salariale publicate de Ministerul de Finanțe  pe siteul propriu, 1.700 de funcționari publici din Ministerul Finanțelor au un venit mediu net de 7.500 de lei lunar din salariu și diferite indemnizații. În total, sunt 175 de posturi plătite cu mai mult de 10.000 de lei net pe lună, pentru poziții precum directori, șefi de serviciu sau consilieri. Un șef de serviciu câștigă mai mult de 13.000 de lei net, adică circa 2.600 de euro pe lună.

La începutul lunii august, bugetarii au protestat după ce printre măsurile propuse de guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt și unele prevederi legate de salarizarea angajaților din sistemul de stat. Astfel, câteva mii de angajați din structurile Ministerului de Finanțe din toată țara au intrat în grevă „spontană“, spun ei. Liderii sindicali spun că măsurile ar aduce o reducere salarială de circa 700 de lei unui angajat și pierderea de anumite posturi și de sporuri.

În cazul avocaților, amenințările cu protestele au venit după ce guvernul a început să anunțe planuri de modificări fiscale ce i-ar putea afecta și pe ei.

Astfel, la începutul lunii august, Uniunea Națională a Barourilor din România anunța că profesiile liberale „privesc cu îngrijorare“ informațiile apărute în spațiul public cu privire la intențiile guvernului de a modifica Codul Fiscal și că se opun public oricărei majorări de impozite, taxe sau contribuții care îi afectează, precum și față de orice modificare a regimului deductibilităților.

Noile modificări fiscale anunțate de guvern amenințau atunci că veniturile din activități independente se vor supune plății cotei CASS la o bază neplafonată, calculată la venitul net, ceea ce poate însemna o creștere semnificativă a CASS.

De menționat este că un avocat la început de drum pornește de la un salariu de 1.500 de euro brut (aproape 900 de euro net pe lună), iar unul senior poate ajunge și la 8.000 de euro brut pe lună, ceea ce înseamnă aproape 5.000 de euro net, după cum spun surse din piața de recrutare pentru ZF.

Gulerele albe au însă puterea de a bloca statul, putere pe care cei 1,5 milioane de angajați din economie, cu salariul minim (o treime aproape din totalul angajaților) nu o au.