Home Cover story Groupama: felul în care un brand alege s...
Cover story

Groupama: felul în care un brand alege să se implice în proiecte de responsabilitate socială lasă o amprentă asupra comunităților

Pentru Groupama, responsabilitatea socială nu este un capitol exterior businessului, ci un criteriu care influențează motivația ECHIPEI, cultura organizațională și deciziile strategice. Compania mizează pe autenticitate, proiecte de lungă durată și implicare internă. În companiile care tratează responsabilitatea socială ca pe…

Groupama: felul în care un brand alege să se implice în proiecte de responsabilitate socială lasă o amprentă asupra comunităților
Groupama: felul în care un brand alege să se implice în proiecte de responsabilitate socială lasă o amprentă asupra comunităților · Foto: Business Magazin

Pentru Groupama, responsabilitatea socială nu este un capitol exterior businessului, ci un criteriu care influențează motivația ECHIPEI, cultura organizațională și deciziile strategice. Compania mizează pe autenticitate, proiecte de lungă durată și implicare internă.

În companiile care tratează responsabilitatea socială ca pe o strategie, se schimbă și efectele acesteia: munca oamenilor dobândește noi sensuri, iar asta contează în deciziile de carieră. Georgiana Miron, director marketing, comunicare și servicii clienți la Groupama, explică de ce Gen Z cere autenticitate și cum arată, din interior, efectele concrete ale implicării.

„Felul în care un brand alege să se implice în proiecte de responsabilitate socială are un impact important asupra motivației angajaților, mai ales dacă vorbim de noile generații”, spune ea, descriind unul dintre efectele concrete ale implicării companiei în astfel de proiecte. „Gen Z, de exemplu, își dorește să lucreze pentru o companie autentică, care se implică activ în societate și este conectată la evenimentele de pe agenda publică”, observă ea. Astfel, din perspectiva Groupama, mesajul e limpede: cultura de CSR nu reprezintă o anexă, ci un filtru de decizie. „Cred că este important, din ce în ce mai important, pentru colegii noștri, pentru clienți și pentru parteneri, să urmărim mai mult decât indicatori de business, iar pentru o companie mutuală, ca Groupama, este din fericire și foarte natural”. Astfel, CSR-ul a devenit pentru companie o modalitate de a construi capital relațional în timp. „Am simțit cum construim prin CSR: încredere, respect, empatie. Din fericire nu am avut nevoie de reparații, dar sunt convinsă că buna reputație de care Groupama se bucură astăzi vine și din preocuparea noastră autentică și vizibilă pentru CSR”.  Iar în spatele cifrelor stă o organizare cu miez: „Proiectele de CSR sunt coordonate de echipa de Comunicare și PR, iar alături de ei sunt toți colegii care decid an de an să se implice ca Ambasadori CSR sau ca voluntari în diversele proiecte pe care le coordonăm, mai mult de 50% din echipa Groupama, inclusiv top managementul companiei.” Implicarea autentică modelează reputația, dar mai ales retenția – pentru că oamenii rămân acolo unde simt că munca lor atinge și comunitatea, nu doar obiectivele trimestriale. Bugetele alocate de Groupama pentru responsabilitate socială sunt în creștere de la un an la altul, o evoluție direct proporțională cu rezultatele financiare ale companiei și cu extinderea proiectelor derulate. Nu vorbim despre un fond fix, ci despre un buget strategic, flexibil, care reflectă filosofia internă potrivit căreia impactul social nu este o cheltuială, ci o investiție. „Bugetele sunt în creștere de la un an la altul, în linie cu rezultatele noastre”, subliniază Georgiana Miron. În spatele acestei evoluții se află atât proiecte mari – precum redirecționarea unui milion de euro către noul bloc operator al Spitalului „Marie Curie” –, cât și programe recurente, desfășurate an de an, de la instruirea în prim-ajutor pentru mii de români, până la sprijinirea industriei cinematografice sau a comunităților vulnerabile din mediul rural. O parte importantă a acestor fonduri este dublată de implicarea voluntară a angajaților – peste 50% din echipa Groupama participă anual la acțiuni CSR –, ceea ce transformă bugetul într-un instrument nu doar financiar, ci și cultural: banii susțin proiectele, dar oamenii le dau viață.

Cum ia Groupama decizia finanțării unui proiect?

La Groupama, selecția proiectelor de responsabilitate socială nu pornește de la o listă de criterii tehnice, ci de la un principiu fundamental: misiunea companiei de a fi „un partener pe care oamenii se pot baza, indiferent de provocare”, subliniază Georgiana Miron.  Ea explică faptul că primul filtru este relevanța socială, nu vizibilitatea sau capitalul de imagine. „Totul pornește de la misiunea noastră, aceea de a-i ajuta pe clienți și parteneri să privească viața cu optimism”, spune ea. În consecință, sunt selectate doar proiectele care răspund unor nevoi reale și care aduc un impact concret în comunitate. „Alegem să ne implicăm în proiecte care se aliniază acestei misiuni și care reflectă valorile noastre. Ne dorim parteneriate pe termen lung, nu intervenții punctuale.” În timp, Groupama a conturat câteva arii prioritare: prevenția, sănătatea, cinematografia și, mai recent, protecția animalelor. Fiecare se leagă de identitatea de asigurător, dar și de un concept extins de grijă – față de oameni și comunități. „Susținem prevenția, un lucru firesc pentru profilul nostru de asigurător”, explică Miron. În această categorie intră atât educația privind diminuarea riscurilor, cât și promovarea sportului ca formă de sănătate publică. În ceea ce privește cinematografia, implicarea Groupama este una constantă, încă de la intrarea pe piața românească: compania susține festivaluri de film, producții locale și infrastructură culturală. Un exemplu concret este renovarea Cinematografului Studio din Timișoara, transformat în primul cinematograf de artă al orașului, printr-o donație de aproximativ 150.000 de euro către Primărie. „Suntem extrem de mândri să vedem acest proiect în picioare, încă din decembrie 2024”, afirmă ea. În 2025, direcția de finanțare s-a extins și spre dezvoltarea infrastructurii medicale, un domeniu în care compania a decis să redirecționeze o parte semnificativă din impozitul pe profit. Proiectele au fost selectate împreună cu brokerii parteneri și cu echipa internă, implicată masiv în CSR. Rezultatele sunt vizibile: caravane medicale cu consultații gratuite, dotarea cabinetelor din satele Richiș și Schitu, sprijin pentru secția de pediatrie XI de la Institutul Matei Balș. Un alt capitol nou deschis: grija pentru animale. „Anul acesta am ales să privim cu mai multă atenție și o altă parte a comunității: animalele care nu se bucură de viața pe care noi credem că ar trebui s-o aibă.” Finanțările includ primul spital social pentru animale, salvarea animalelor fără stăpân și reintegrarea animalelor sălbatice. Proiectele se derulează în București, Cluj și Râșnov, alături de ONG-uri specializate. Într-o frază, criteriul de finanțare al Groupama poate fi rezumat în cuvintele Georgienei Miron: „Ne implicăm doar acolo unde știm că putem schimba ceva real, nu doar vizibil”.

CINEMATOGRAFIA și sportul, ca instrumente de comunitate: de ce investește Groupama dincolo de zona „clasică” a CSR-ului

Pentru Groupama, investiția în cultură – în special în cinematografie –  reprezintă o alegere strategică legată de rolul social al accesului la artă. „Investiția în cinematografie este o direcție importantă pentru noi și importantă pentru Grupul nostru, foarte activ în această zonă prin Fundația GAN Pour Cinema”, spune Georgiana Miron. Decizia nu a fost una întâmplătoare: atunci când Groupama a intrat pe piața românească, noua generație de cineaști și festivaluri începea să se contureze, iar compania a ales să își asume rolul de partener pe termen lung. Rezultatul se vede astăzi într-o listă solidă de colaborări: TIFF, Les Films de Cannes à Bucarest, Festivalul Filmului Francez, Animest, fARAD, Anonimul, dar și producții românești precum Ramon sau Cravata Galbenă. „Cel mai important rezultat este că cinematografia din România este în plină dezvoltare și aduce emoție și bucurie în comunități, iar noi am avut și avem o mică contribuție.” În privința impactului, Groupama nu operează cu indicatori comerciali. „Nu măsurăm numărul de clienți noi aduși de astfel de parteneriate, de altfel acesta nici nu este motivul pentru care ne implicăm”, spune ea. Compania vede cinematografia ca pe un ecosistem care are nevoie de susținere „concretă și necondiționată”, iar ROI-ul se măsoară mai degrabă în relevanță socială și prestigiu colectiv. „Avem un potențial uriaș și rezultate din ce în ce mai bune, recunoscute la nivel mondial, iar asta pentru noi este o măsură a impactului.” Sportul intră în aceeași logică a valorilor, dar cu un alt tip de efect: coeziune, prevenție, spirit de echipă. Sponsorizarea rugby-ului, a Centrului Climb Again sau a lotului național de paraclimbing nu este motivată de expunere vizuală. „Pentru noi, sponsoring-ul sportiv înseamnă asocierea cu un set de valori și o legătură autentică cu cei care împărtășesc pasiunea pentru un sport”, explică Miron. Logo-ul apare, dar nu este miza, ci, mai degrabă, câți oameni au descoperit un sport, o comunitate și un set de valori prin intermediul parteneriatului. „Fanii rugby-ului din România privesc diferit brandurile care sunt pe teren, chiar și când prezența înseamnă un logo pe tricourile lotului național”, explică Georgiana Miron, subliniind că sportul este un mod de a intra în conversația comunităților, nu doar în pozele lor. De aceea, alegerea rugby-ului – un sport cu reputație de fair-play, disciplină și respect – nu a fost întâmplătoare. „Am ales sportul pentru rolul pe care îl joacă în prevenție și, mai mult, pentru valorile pe care le reprezintă.” În cinema, efectul este unul cultural; în sport, unul social; în ambele cazuri, impactul este intenționat pe termen lung. „Cu cât industria este mai dezvoltată și mai puternică, cu atât comunitățile sunt mai vii”, spune Miron despre finanțarea producțiilor românești. Iar reputația confirmă că strategia are ecou: într-un vox pop realizat de companie, oamenii au asociat spontan Groupama nu doar cu „servicii bune”, ci și cu „Animest” sau „cinema”. „Nu este un scop în sine, dar este binevenit.” În sport, alt tip de indicator devine relevant: prima experiență trăită. „Bucuria celor care merg pentru prima dată la un meci de rugby și devin fani ai acestui sport și al atmosferei din tribune… asta contează mai mult decât cantitatea.” Când o sponsorizare reușește să transforme publicul în comunitate, spune Miron, atunci „parteneriatul a meritat”.

O filosofie pe termen lung

Pentru Groupama, constanța este mai importantă decât vizibilitatea rapidă. „Aproape toate proiectele pe care alegem să le susținem devin recurente, asta pentru că a construi parteneriate pe termen lung a devenit cumva un scop în sine”, explică Georgiana Miron. În spatele acestei strategii stă convingerea că impactul social real se vede doar atunci când o companie rămâne implicată suficient de mult încât să vadă efectele, nu doar începutul lor. Printre cele mai vechi și consistente colaborări se numără parteneriatul cu Fundația Inovații Sociale Regina Maria, unde Groupama este membru fondator al primei clinici sociale din România — un proiect care oferă acces gratuit la servicii medicale pentru persoanele fără resurse. Un alt parteneriat de durată este cel cu Ateliere Fără Frontiere, organizație care sprijină inserția socială, profesională și civică a persoanelor vulnerabile, excluse sau marginalizate. „Suntem alături de ei de ani buni”, spune Miron, subliniind că nu e vorba despre donații punctuale, ci despre o relație de continuitate. În 2022, Groupama a lansat împreună cu Fundația pentru SMURD programul național Salvatorii de vieți, dedicat instruirii gratuite în acordarea primului ajutor. Rezultatele nu sunt simbolice, ci cuantificabile: aproape 12.000 de persoane instruite, peste 440 de ateliere organizate în 73 de orașe ale țării. „Am pornit de la convingerea că un accident se poate întâmpla oriunde, oricui, așa că trebuie să putem conta pe oricine”, explică Miron. Programul continuă și în 2025. La nivel intern, din 2020 funcționează și programul Ambasador CSR, care le permite angajaților să dezvolte proiecte în propriile comunități. Iar unul dintre gesturile devenite tradiție are deja 11 ediții: sprijinul anual pentru copiii din satele Fâstâci și Bălești (Vaslui), unde Groupama contribuie la prevenirea abandonului școlar și la îmbunătățirea condițiilor de viață. „Suntem acolo din 2013, an de an”, spune Miron, subliniind că proiectele de comunitate nu se schimbă la fiecare buget, ci cresc odată cu el. Pe lista parteneriatelor cu vechime se adaugă și zona culturală: Groupama este de ani buni susținător al cinematografiei românești — de la festivaluri precum TIFF, Les Films de Cannes à Bucarest, Animest sau Anonimul, până la investiții concrete precum renovarea Cinema Studio din Timișoara, primul cinematograf de artă al orașului.

În termeni financiari, cea mai importantă investiție recentă este alocarea unui milion de euro (prin redirecționarea impozitului pe profit) pentru construirea noului bloc operator de chirurgie de urgență și endoscopie al Spitalului „Marie Curie” din București — cea mai mare unitate medicală pediatrică din țară. Blocul operator, programat să fie funcțional la începutul anului viitor, va deservi aproximativ 10.000 de copii pe an și este conectat direct cu UPU, secția de terapie pentru nou-născuți și heliportul spitalului, reducând considerabil timpul critic dintre sosirea ambulanței și începerea intervenției chirurgicale. A doua investiție majoră este chiar programul Salvatorii de vieți — un proiect la fel de valoros prin extindere, cât și prin impact practic. „Nu ne-am oprit după primele ateliere, pentru că scopul nu a fost bifarea unui raport, ci crearea unei rețele de oameni obișnuiți care știu să salveze o viață.”

Raportarea ca instrument, prevenția ca principiu

Fie că vorbim despre sănătate, educație, cinematografie, prevenție sau incluziune socială, compania a ales să rămână implicată în proiecte care nu se încheie odată cu bugetul anual, ci cresc odată cu el. Aceeași abordare – orientată spre durabilitate, nu spre acțiuni punctuale – se regăsește și în modul în care Groupama înțelege sustenabilitatea. Dacă în CSR a contat continuitatea proiectelor, în zona ESG a contat continuitatea transformării interne. Sustenabilitatea nu a fost tratată ca un raport obligatoriu, ci ca o schimbare de structură și mentalitate, spune Georgiana Miron. „Am înțeles foarte devreme că sustenabilitatea nu este un obiectiv punctual, ci un drum lung, marcat de provocări și, câteodată, de alegeri deloc simple.” Compania publică rapoarte de sustenabilitate încă din 2017, iar în 2024 a decis să se alinieze voluntar celor mai noi cerințe de raportare – un exercițiu complex, care a schimbat procese interne, nu doar formulare. „Raportul în sine nu trebuie subestimat, pentru că doar ceea ce măsori poți și controla”, explică ea. În cazul Groupama, procesul de raportare a avut efecte concrete: a clarificat priorități, a creat transparență și a coagulat echipe care lucrează acum cu un obiectiv comun. În plus, efortul a fost validat extern: raportul de sustenabilitate al Groupama a primit Gold Recognition și a fost al doilea cel mai bine punctat în CST Index 2024, fiind în același timp singurul raport al unei companii de asigurări inclus în top. „Am luat această recunoaștere ca pe o confirmare a lucrului bine făcut”, spune Miron. Impactul nu este doar simbolic. În 2024, amprenta de carbon a companiei a scăzut cu 44% față de 2019 (emisii Scope 1 și Scope 2), ceea ce arată că raportarea nu a rămas la nivel declarativ. Dacă termenii CSR sau ESG ar dispărea mâine, filosofia ar rămâne aceeași. „Indiferent care ar fi titlul acestor inițiative, la Groupama credem în empatie, în puterea fiecăruia de a aduce o schimbare la nivel de comunitate”, spune Miron. Dincolo de date, experiența din industrie clarifică și o altă realitate: acolo unde prevenția lipsește, costurile cresc. „Prevenția nu este doar despre evitarea riscurilor, ci și despre reducerea impactului lor și minimizarea costurilor”, explică ea, subliniind că acest principiu este valabil în sănătate, educație, dezvoltare digitală sau infrastructură. Iar dacă există un „obicei național” care ar trebui schimbat, el nu ține de comportament, ci de mentalitate: „Credința că ‘mie nu mi se poate întâmpla’”: „Nimănui nu îi este ușor să se gândească la ce ar putea merge rău, dar faptul că nu o facem nu înseamnă și că vom reuși să evităm astfel de scenarii”, spune Georgiana Miron. De altfel, în logica Groupama, prevenția este cel mai solid mecanism de economie, atât financiară, cât și umană și socială.    

1.  Proiectul Fâstâci (sursă foto: Groupama)

2. Proiect investiție Marie Curie v(sursă foto:  Asociația Inima Copiilor)

3.  Proiect Salvatorii de vieți (sursă foto: Groupama)

4. Proiectul Cinema Studio Timisoara (sursă foto: Cinema Studio Timișoara5. Susținerea industriei cinematografice (sursă foto: Festivalul Internațional de Film Transilvania)

5. Susținerea industriei cinematografice (sursa foto: Festivalul Internaional de Film Transilvania)

Șapte întrebări și răspunsuri din interviul cu Georgiana Miron, director marketing, comunicare și servicii clienți, Groupama

1. Ce greșeală vedeți cel mai des în CSR-ul făcut doar „ca să fie” și cum v-ați ferit de ea la Groupama?

Singura „greșeală”, și forțez aici definiția acestui cuvânt, este poate că nu facem mereu cât am putea cu adevărat, și nu mă refer doar la companii. Cred în schimb că orice lucru care aduce bine, mult sau puțin, are foarte mici șanse să fie vreodată „greșit”. Faptul că lângă noi stau parteneri alături de care construim de mulți ani, ne menține activi și din ce în ce mai ambițioși, pentru că suntem mereu conectați autentic la nevoile reale ale comunităților noastre.  

2. Există un filtru unic pe care trebuie să-l treacă orice proiect pe care alegeți să îl finanțați?

Orice proiect finanțat trebuie să se alinieze direcțiilor noastre strategice, valorilor noastre și să vină dintr-o nevoie reală, deci să aibă un impact real.

3. Cum măsurați succesul unui proiect: indicatori cantitativi (reach, beneficiari), calitativi (încredere, reputație) sau mix?

Măsurăm succesul proiectelor noastre de CSR în termeni de schimbare. Avem o serie de indicatori cantitativi care pot fi măsurați direct, precum: reach-ul sau numărul de persoane care au fost expuse proiectului și care este un indicator relevant în măsurarea audienței unui proiect. Apoi avem beneficiarii direcți ai proiectului, cei care au avut avantaje in urma investiției, indicator ce oferă o imagine clară asupra impactului direct, real al proiectului.

Un alt indicator important ar fi durabilitatea în timp, ce măsoară efectele pe termen lung ale proiectului și impactul asupra mediului sau a comunității.

4. Ce nu ați mai finanța niciodată, chiar dacă ar fi popular?

Popularitatea nu este un criteriu, ci direcțiile noastre strategice, misiunea și valorile noastre.

Misiunea noastră este să îi ajutăm pe clienții și partenerii noștri să privească viața cu optimism, știind că indiferent de provocare, vor avea un partener pe care se pot baza.

5. Spuneți-mi o decizie de CSR pe care nu o veți regreta nici peste 20 de ani.

CSR-ul este unul dintre subiectele care atât mie, cât și colegilor mei direct implicați în decizii și implementare ne aduce enorm de multe bucurii. Mereu ne dorim mai mult, iar astăzi pot spune cu destulă încredere că exact asta nu vom regreta nicodată, că încercam și de cele mai multe ori reușim să facem mai mult și mai bine. 

6. CARE este filosofia companiei, într-o singură propoziție?

Misiunea noastră este să îi ajutăm pe clienții și partenerii noștri să privească viața cu optimism, știind că indiferent de provocare, vor avea un partener pe care se pot baza.

7. Dacă mâine ar trebui tăiat 30% din bugetul de CSR, ce ați păstra neclintit?

Chiar și într-o astfel de situație am continua să rămânem aproape de cei alături de care am construit parteneriate de lungă durată, optimizând bugetul și căutând alte modalități prin care ne putem implica, cum ar fi voluntariatul.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună