Home Special Grecia ar putea plăti scump votul antiau...
Special

Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

Grecii au votat „nu“ la referendum, respingând în proporție de 61% programul de reforme propus de creditorii din zona euro și FMI în schimbul ajutorului financiar, dar, având în vedere campania dusă de autoritățile de la Atena și mesajele ambigue ale ambelor părți, rezultatul nu poate fi citit ca un „nu“ pentru Europa.

Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate
Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate · Foto: Business Magazin

Europa are nevoie de Grecia și Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras și Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu președintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia și despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-grecești”, a anunțat Kremlinul.

Premierul Tsipras ar putea să fi câștigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preț ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce țara mai adânc în faliment și haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecințe pentru Grecia și proiectul european, notează New York Times.

Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai ușor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena și națiunii sale sfidătoare o nouă șansă.

„Tsipras s-a pus într-o situație imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia țara de Grexit și reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condițiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populație austerității”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

Analiștii spun în același timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autoritățile de la Atena, prin insistența pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franța.

„Avem nevoie de mai multă înțelepciune de ambele părți. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noștri vor fi atât de lipsiți de inteligență încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, președintele Fundației Elene pentru Politică Europeană și Externă.

Rezultatul referendumului a consolidat în așa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalți lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

Situația economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutățit drastic pe fondul haosului politic și financiar, iar impunerea controlului capitalului și blocarea activității băncilor și a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-șef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

Noul program de susținere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

„Ce s-a întâmplat în ultimele șase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar și în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preț greu”, potrivit analiștilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiștii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanțarea prin programul de urgență ELA.

Prima problemă este menținerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar și activitățile economice se prăbușesc, veniturile scad, sărăcia crește dramatic. A doua problemă este stabilirea și implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro și a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene și va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidități băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuși, vor lipsi produse de consum de bază și medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficiențele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcționeze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investițiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susținător și nu un impediment pentru activitățile antreprenoriale.

În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos și să devină un stat eșuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de țintele fiscale, și să beneficieze de susținerea populației și a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială și economică.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună