Gheorghe Carp, managerul spitalului de urgență din Oradea: Vrem să atragem o finanțare de 117 mil. euro pentru construcția unei unități cu o capacitate maximă de 300 de paturi

Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Oradea, spune că instituția pe care o coordonează întenționează să atragă o finanțare de 117 mil. euro pentru construcția unei unități cu o capacitate maximă de 300 de paturi.

“Plănuim să atragem o finanțare de 117 mil. euro, din care 80 mil. euro pentru construcție și restul pentru dotare. Vor fi două corpuri de clădire, de patru etaje, cu 200 de paturi și cu posibilitatea de extindere la 300 de paturi”, a spus Gheorghe Carp la ZF Health&Pharma Summit’22.

Alte declarații

Fiecare aparat achiziționat are caracteristici diferite, producători diferiți și necesită o instruire a personalului de mentenanță pe care un spital nu și-o poate permite. În condițiile hipertehnologizării spitalelor am ajuns în situația în care, din bugetele spitalelor, dacă este foarte tehnologizat, plătești până la 2-3 mil. euro pe an pentru mentenanță completă.

Când încheiem un contract de furnizare, estențial este serviciul de menetenență în ore. Piesele vin fără procedură de achiziție dacă este un serviciu full. Consider că ar trebui încheiate contracte de full service pentru toate aparatele importante dintr-un spital, pentru că un inginer oricât de bun ar fi nu se va pricepe niciodată la RMN, angiografe sau la alte aparaturi care sunt într-un spital.

Dotări – dacă MS sau alte autorități locale ar face un inventar ar descoperi că  în unele spitale există aparate medicale performante care stau în cutii pentru că, în general, spitalele doresc să aibă aparatură, dar trebuie să existe o concordanță între personalul care trebuie să fie pregătit să lucreze cu aparatura noua și nivelul tehnologic al aparatului.

Noi am început de la bază, am achiziționat pe rând aparatură în paralel cu pregătirea personalului.

Multe spitale vor să achiziționeze aparatură care de multe ori nu-și are rostul. Ca să ai o secție ai nevoie de șase doctori care să asigure linii de gardă. Noi mergem pe telemedicină – cele patru orașe din județul Bihor sunt legate la un aparat radiologic, ecograf și electrocardiograf. În general spitalele mia mici trebuie să se limiteze la ce pot să facă.

Primul lucru care trebuie făcut atunci când renovezi un spital este să înlocuiești tot sistemul electric. Au existat și există în derulare programe de eficientizare energetică, care vizează înlocuitea tuturor componentelor din sistemul unui spital. Ca să poți să ai proiecte de viitor- în practică am avut proiecte care trebuiau să se succeadă. Soluția spitalelor în România este să fie dărâmate, nu să încerci să le modernizezi pentru că nu se poate face acest lucru- structurile funcționale nu corespund deloc cerințelor sec 21.

Finanțare prin PNRR – Este un proiect de construție pentru o secție de boli infecțioase și pneumologie conceput în așa fel încât își poate dubla capacitatea în 24 de ore. Este modular, din punct de vedere eficiență energetică se înscrie cerințelor actuale și din 7 paturi la ATI, în patru ore devin 64 de paturi, pentru că toată infrastructura este gândită la nivelul ATI.

Pandemia a scuturat multă lume. În cazul nostru s-a văzut importanța descentralizării. Am putut să luăm măsuri în ore, să aducem echipamente de protecție din Asia prin finanțare de la bugetul spitalului, pentru că în perioada 2017-2019 cine a lucrat corect ar fi trebuit să aibă excedent.

Am avut nevoie de pneumologi pe care i-am adus din tot județul. Consorțiile de spitale pot reprezenta o soluție pentru viitor.

La Oradea este cel mai mare spital din țară de 1.946 de paturi, după contopirea spitalului municipal cu cel județean. Urmând exemple din Olanda și Scoția, am replicat un laborator robotizat central.

Pe fonduri europene construim o unitate de ambulator modernă pe care să o putem cupla cu spitalul.

Sunt multe proiecte care pot fi accesate prin Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene, MS, autoritățile locale.