Generația noii renașteri

Pe urmă, desigur, le-am dat dreptate; un exemplu este „tabla albă“, patentată în 1937, un obiect neplisit din sălile de ședințe corporatiste, în lipsa căruia, poate, multe schimbări fundamentale din cultura companiilor ar fi rămas neîmpărtășite. La fel de firești găsesc PIB, codul de bare, Organizația Statelor Producătoare de Petrol – OPEC, e-mailul, outsourcingul, transportul cu containerul sau avionul cu reacție comercial, aflat pe primul loc, inovație care a redus considerabil dimensiunile lumii și a făcut posibilă apariția expresiei „satul planetar“.

Dar, răsfoind, am avut un soi de surpriză: din cele 85 de inovații și tehnologii, doar 25 au apărut după 1980 – printre care CNN, PowerPoint, moneda euro sau bascheții Jordan de la Nike – și doar șapte după anul 2000, printre care smartphone-ul, Twitter, YouTube, Facebook sau mariajul gay. O mare parte a oamenilor este tentată să creadă că trăim o epocă de uluitor avans tehnologic – telefoanele, informația, socializarea, televizoarele uriașe, mobilitatea, sondele spațiale, organismele clonate sau genomul uman. Iar demesrsul celor de la Businessweek poate părea nedrept și discutabil, pentru că mută accentul spre o perioadă care pare, tinerilor cu mobil și cont de Facebook, și nu numai lor, preistorie. 

Dar de fapt așa este și, cinstit vorbind, epoca de aur a inovației umane a început după al doilea război mondial și s-a terminat undeva la începutul anilor ‘80; vorbesc aici de cele mai importante medicamente, care au făcut ca populația lumii să crească exponențial, de transportul aerian de masă, de computere, energie nucleară, sateliți, agricultură industrială, pilulă sau automobilul personal. Acea perioadă avea un zbor supersonic transatlantic care astăzi nu mai este.

Acea perioadă a trimis un om pe Lună, azi mai există o singură nație care are rachete ce pot duce oameni sau obiecte pe orbită, iar exploarea spațiului se mută spre o zonă de interese comerciale. Medicamentele se înghesuie mai degrabă în zona placebo, și oamenii mor în continuare de boli ce ar fi trebuit învinse de mult. Inovațiile se regăsesc acum într-o zonă consumeristă, regăsindu-se într-o zonă tehnologică de masă, subțirică și fără fond. Antreprenorul Peter Thiel a spus la un moment dat o vorbă mare, intens citată: „Am vrut mașini zburătoare și am dobândit 140 de caractere“. Teoria plafonului tehnologic de care s-a lovit omenirea este adoptată, de altfel, de mulți economiști sau oameni de afaceri; îl amintesc doar pe Tyler Cowen cu „The Great Stagnation“.

Și nu este vorba doar de știință sau de economie, putem vorbi aici și de cultură, de literatură, film sau muzică – toată lumea reinterpretează la nesfârșit aceleași refrene sau aduc pe ecrane aceiași eroi din trecut, spidermani cărora le-am pierdut numărul.

O să mă opresc acum și o să invoc un studiu al EY, „Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor“, care prezintă niște valori încurajatoare: mai mult de jumătate din tineri preferă antreprenoriatul și nu o funcție managerială, 52% vor propria afacere, 86% (!) sunt dispuși să își asume riscuri și 97% (!!!!) sunt dispuși să muncească din greu. Dacă este așa, generația Y ar avea șanse să transforme lumea în conformitate cu așteptările care îi sunt atribuite. Pentru asta trebuie ca tinerii să iasă dintr-o zonă de conformism și să devină generația viitoarei renașteri, inventatori și inovatori reali.

Acestea sunt premisele anului 2015 și pentru Business Magazin, un an în care ne propunem să continuăm ce am început în toamnă cu „Catalogul celor mai inovatoare companii“: să descoperim și să promovăm oameni și idei și tehnologii care să ne facă să trăim mai bine, dincolo de cifrele seci din statistici, oameni și idei și tehnologii care să aducă bani, locuri de muncă și bunăstare. Un bun exemplu este tânărul de pe coperta acestui număr al revistei, partener la o companie din tehnologie care a realizat una dintre cele mai mari tranzacții care implică antreprenoriat românesc.

Ilustrez cu un tablou al lui Adrian Ghenie, un tânăr pictor care a devenit un nume pe piața internațională.

La mulți ani! tuturor cititorilor și partenerilor Business Magazin.