Gen Z, prima generație de chiriași într-o țară de proprietari de case? „Sunt mult mai mobili, nu mai sunt atât de orientați spre a-și cumpăra o locuință. Vor să testeze cât mai multe orașe“
Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piața rezidențială locală, care remarcă, de câțiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziția unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.
Statutul de proprietar de locuință, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generației Z, cei născuți după 1997, cel puțin în rândul celor cu studii superioare. Ei preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuși, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuință.
Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piața rezidențială locală, care remarcă, de câțiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziția unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.
„Tinerii din generația Z au tendința să prelungească perioada în care rămân cu chirie, în paralel cu amânarea planurilor de a-și întemeia o familie și mă refer în special la cei cu studii superioare și joburi calificate“, spune Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.
Din constatările sale pe baza anunțurilor publicate pe site-ul de imobiliare, el spune că cei din Generația Z preferă să treacă prin diverse experiențe, chiar să se mute pentru perioade de timp de unu-doi ani în alte orașe, din București în Timișoara sau Cluj-Napoca sau invers, ca parte a acestor experiențe.
„Astfel, pe acest segment vedem o preocupare mai mare în zona chiriilor și o amânare a deciziei de achiziție. Desigur, după vârsta de 30-35 de ani preocuparea se schimbă înspre achiziție.“
Pe de altă parte, în cadrul aceleiași generații, adaugă Daniel Crainic, tinerii cu studii medii sunt mai degrabă preocupați să devină proprietari, statut care le oferă siguranță și sunt dispuși să facă compromisuri mai mari, apelând la credit, ajutor din partea părinților sau economii.
Olivia are 22 de ani, iar când vine vorba de a-și cumpăra o locuință, deși visează la asta, spune că sunt mai multe aspecte pe care le ia în considerare.
„Nu sunt adepta statului cu chirie, dar momentan este o necesitate. Lipsa unui job stabil este principalul motiv pentru care nu îmi achiziționez o casă. Momentan sunt la primul job, nu intenționez să stau foarte mult timp aici, așadar îmi lipsește stabilitatea. În plus, nici salariul nu este foarte mare, partea financiară reprezentând o problemă în această direcție. Mai mult decât atât, mă gândesc la posibilitatea de a pleca din țară, un alt factor care contribuie la amânarea unei astfel de decizii. În cele din urmă, tot de stabilitate este vorba“, spune Olivia din București.
De partea cealaltă a baricadei, Raluca, o tânără de 25 de ani care și-a cumpărat anul trecut o locuință, după mai mulți ani de stat cu chirie, spune că nu vede creditul pe care trebuie să-l achite ca pe o constrângere.
„După un an în care apa caldă venea doar în zile de sărbătoare, am considerat atât eu, cât și prietenul meu că trebuie să ne reorientăm spre o locuință în care să avem (cel puțin) condițiile minime de trai. În București a devenit un lux să ai apă caldă și căldură, astfel încât soluția a părut firească: apartament nou, cu centrală proprie. În ceea ce privește creditul, nu îl văd ca pe o povară. Partea dificilă este să strângi banii de avans. În principiu, banii pe care îi dădeam într-o lună pe chirie îi dau acum pe credit, deci nu a însemnat neapărat o limitare de la distracție sau de la alte plăceri, precum călătoritul. Însă este de menționat că în anul 2021, când ne-am luat noi locuința, contextul era diferit. Acum economia este într-un alt punct, deci nu sunt convinsă că aș mai avea curajul de a face acest pas“, spune Raluca.
Gran Via, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de pe piața rezidențială din București, a remarcat că, în ultima perioadă, când vine vorba de achiziția unei locuințe, majoritatea clienților săi sunt persoane de peste 30-35 de ani.
„În marea majoritate, cei sub această vârstă nu dispun de fonduri suficiente să-și achiziționeze apartamentul dorit. Tinerii își doresc un apartament în apropiere de birou, să fie într-o zonă bună, cu finisaje superioare. Pe lângă banii de rată, ar trebui să aibă și banii de mobilare a apartamentului. În schimb, cu chirie pot avea tot ce își doresc“, spune Antoanela Comșa, director general la Gran Via.
Pe de altă parte, în cazurile în care nu există venituri pentru a închiria un apartament, tinerii stau încă în același apartament cu părinții, motivul fiind costurile mai reduse.
„Nu cred că în prezent s-a modificat semnificativ ideea de a fi proprietar, însă, până nu se căsătoresc și eventual fac un copil, tinerii să prefere să închirieze și să se distreze“, mai spune Antoanela Comșa.
Toate schimbările decurg din transformările economiei, care a eliminat caracterul de „previzibil“ din orice ramură, astfel că realitatea este astăzi mult mai volatilă decât în trecut.
„Generația Z, pentru că este mult mai mobilă și mai deschisă la oportunități profesionale care presupun deplasări, nu mai este atât de orientată spre a-și cumpăra o locuință. Acești tineri sunt mult mai deschiși la ideea de a rămâne chiriași, pentru că piața muncii și economia de astăzi sunt foarte dinamice și este imposibil de prognozat dacă vor lucra în același loc și peste 20-30 de ani, așa cum făceau părinții noștri“, spun reprezentanții Imoteca, agenție de consultanță imobiliară.
Această tendință schimbă și planurile dezvoltatorilor, care exploatează tot mai mult ideea de a construi proiecte strict pentru închiriere, și nu pentru vânzare.
An de an, datele Eurostat confirmă că România se menține în top atunci când vine vorba de statutul de proprietari de locuință. Peste 95% dintre români au propriul apartament sau propria casă, potrivit datelor din 2020, în vreme ce, la nivel european, ponderea este de 70%.
Chiar recent Lucian Azoiței, care deține compania de dezvoltare imobiliară Forty Management, spunea că nu plănuiește să scoată la vânzare nicio componentă a proiectului Central District Crystal Lagoon pe care îl demarează în septembrie în zona de nord a Capitalei, astfel că inclusiv cele 600 de apartamente din proiect sunt gândite pentru închiriere, pe fondul unei tendințe pe care a remarcat-o în piață și care prinde tot mai mult contur în România, de formare a unor portofolii de apartamente pentru a fi scoase la închiriat.
„Generația Z, pentru că este mult mai mobilă și mai deschisă la oportunități profesionale care presupun deplasări, nu mai este atât de orientată spre a-și cumpăra o locuință. Acești tineri sunt mult mai deschiși la ideea de a rămâne chiriași, pentru că piața muncii și economia de astăzi sunt foarte dinamice și este imposibil de prognozat dacă vor lucra în același loc și peste 20-30 de ani, așa cum făceau părinții noștri.“ Reprezentanții Imoteca
„Tinerii din Generația Z au tendința să prelungească perioada în care rămân în chirie, în paralel cu amânarea planurilor de a-și întemeia o familie și mă refer în special la cei cu studii superioare și joburi calificate.“ Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.
Lucian Azoiței, care deține compania de dezvoltare imobiliară Forty Management, spunea că nu plănuiește să scoată la vânzare nicio componentă a proiectului Central District Crystal Lagoon pe care îl demarează în septembrie în zona de nord a Capitalei, astfel că inclusiv cele 600 de apartamente din proiect sunt gândite pentru închiriere, pe fondul unei tendințe pe care a remarcat-o în piață și care prinde tot mai mult contur în România, de formare a unor portofolii de apartamente pentru a fi scoase la închiriat.
An de an, datele Eurostat confirmă că România se menține în top atunci când vine vorba de statutul de proprietari de locuință. Peste 95% dintre români au propriul apartament sau propria casă, potrivit datelor din 2020, în vreme ce, la nivel european, ponderea este de 70%.