Gazul intern ocrotește România de probleme de alimentare, dar efectele indirecte ale crizei energetice pot fi de proporții

România este unul dintre statele europene cu o situație comodă în ceea ce privește resursele interne de gaze naturale, circa 80% din consumul intern putând fi alimentat cu gazul produs aici.

Dar cu o economie dependentă de exporturi către statele europene, multe dintre ele puternic afectate de criza energetică, poziția României în fața crizei gazului nu mai este la fel de solidă. Care sunt vulnerabilitățile majore? „Oferta globală de gaz va rămâne limitată chiar și în 2024, lucru care duce prețurile și mai sus. Acest lucru va lovi în veniturile populației, ceea ce va duce la o scădere a cererii în economie. Companiile ar putea alege să reducă producția pentru a limita costurile cu energia, lucru care mai departe se va duce către lanțurile de aprovizionare din alte sectoare și țări. De exemplu, o încetinire a Germaniei, inima industrială a Europei, va fi resimțită de furnizorii ei din statele central și est-europene“, se arată într-o analiză The Economist.

Germania este cea mai importantă destinație de export pentru economia României, urmată de Italia, afectată și ea de criza energetică, și Franța. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Germania este unul dintre cele mai afectate state de criza gazului rusesc, fiind forțată să găsească alternative contra cronometru.

De succesul acestei lupte nu depinde însă numai economia Germaniei, ci și cea a țărilor care au parteneriate comerciale semnificative cu ea. România este unul dintre aceste state.