“Game of tokens”. Consumul de AI a devenit noul indicator al productivității în Silicon Valley: Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, spune că ar fi „alarmat profund" dacă un inginer plătit cu 500.000 de dolari pe an nu ar consuma și tokeni de cel puțin 250.000 de dolari

Inteligența artificială a creat un nou indicator al productivității în industria de tehnologie din Statele Unite. Consumul de tokeni AI – unitățile de calcul care alimentează instrumente precum ChatGPT, Claude sau Gemini – a început să fie tratat ca un indicator de performanță în sine, iar companiile de top din Silicon Valley au introdus clasamente interne care urmăresc cât de mult AI folosește fiecare angajat. Fenomenul a fost documentat de Kevin Roose în New York Times sub numele de „tokenmaxxing” – subiectul fiind abordat pe larg în presa americană în a doua jumătate a lunii martie 2026, în special după declarații ale CEO-ului Nvidia la conferința GTC.

Declarația care a accelerat discuțiile, făcută de Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a fost difuzată în cadrul podcastului All-In, filmat pe parcursul conferinței GPU Technology Conference (GTC) din martie 2026.
„Dacă un inginer de 500.000 de dolari nu ar consuma tokeni de cel puțin 250.000 de dolari, aș fi alarmat profund”, a spus Huang, adăugând că un inginer plătit cu o jumătate de milion de dolari pe an care ar declara la final de an un consum de doar 5.000 de dolari în tokeni l-ar „înfuria”. Huang a comparat refuzul de a utiliza AI cu decizia unui proiectant de cipuri de a renunța la software-ul de proiectare asistată (CAD) și de a se întoarce „la creion și hârtie”.

Modelul propus de Huang presupune ca inginerii să primească, pe lângă salariul de bază și pachetul de acțiuni, un buget de tokeni egal cu aproximativ jumătate din salariu. „Câștigă câteva sute de mii de dolari pe an ca salariu de bază. Probabil le voi da jumătate din suma aceea, în plus, sub formă de tokeni, ca să poată fi amplificați de 10 ori”, a declarat Huang, potrivit Fortune.
Întrebat dacă Nvidia cheltuiește în jur de 2 miliarde de dolari pe an pe tokeni pentru echipa de ingineri, Huang a răspuns: „Încercăm”, conform CNBC.

La nivel global, Nvidia are 42.000 de angajați, iar Huang a precizat că planifică „sute de mii de angajați digitali” – agenți AI care lucrează alături de cei umani. Compania a raportat venituri de 215,9 miliarde de dolari în anul fiscal 2026, în creștere cu 65%, din care 62,3 miliarde de dolari provin din segmentul de centre de date, în creștere cu 75% de la an la an.

De notat totuși că Huang nu este un observator neutru al fenomenului pe care îl încurajează. Tokenii AI sunt procesați pe plăci grafice, iar Nvidia controlează peste 80% din piața de cipuri pentru centre de date specializate în AI. Cu alte cuvinte, fiecare dolar cheltuit de companii pe tokeni pentru ingineri alimentează, direct sau indirect, cererea pentru hardware-ul Nvidia. Când CEO-ul Nvidia pledează pentru bugete de tokeni echivalente cu jumătate din salariul unui inginer, pledează, în același timp, pentru creșterea cererii de cipuri pe care compania sa le produce.

Bugetele de tokeni nu sunt doar o obsesie a șefului Nvidia. La companii precum Meta, OpenAI și Anthropic, consumul de AI a devenit deja o formă de competiție internă, potrivit The New York Times. Angajații concurează pe clasamente interne care afișează cine folosește cel mai mult AI, iar consumul ridicat este tratat ca un semn de productivitate.

Un inginer OpenAI a procesat 210 miliarde de tokeni într-o singură săptămână în primăvara lui 2026 – un volum care, potrivit calculelor citate de media americană, ar umple Wikipedia de 33 de ori. La Anthropic, un dezvoltator a acumulat costuri de peste 150.000 de dolari într-o singură lună folosind Claude Code, instrumentul de programare asistat de AI al companiei. Un inginer Ericsson din Stockholm, citat de The New York Times, a declarat că „el cheltuiește pe Claude mai mult decât câștigă”, deși costurile sunt acoperite de angajator.

Shopify a făcut un pas suplimentar: CEO-ul Tobi Lütke a trimis un memo intern în care a declarat utilizarea AI „o așteptare de bază” pentru toți angajații și a anunțat că aceasta va fi inclusă în evaluările de performanță. „Utilizarea reflexivă a inteligenței artificiale este acum o așteptare de bază la Shopify”, a scris Lütke, potrivit memo-ului publicat pe platforma X.
Tomasz Tunguz, partener la fondul de capital de risc Theory Ventures, a descris tokenii AI ca „al patrulea pilon al compensației inginerilor: salariu, bonus, acțiuni și tokeni. Tunguz estimează că diferența de productivitate între un inginer cu acces nelimitat la AI și unul cu acces limitat poate fi de opt ori, iar el însuși automatizează 31 de sarcini zilnic, cu un cost anual de aproximativ 12.000 de dolari.

La nivelul industriei, costurile sunt mult mai mari. Conform datelor Levels.fyi, citate de TechCrunch și alte publicații, salariul unui inginer software în Silicon Valley este de 375.000 de dolari pe an. Adăugarea unui buget de tokeni de 100.000 de dolari duce costul total per inginer la 475.000 de dolari – ceea ce înseamnă că aproximativ un dolar din cinci din costul unui inginer este deja destinat calculului AI.

Thibault Sottiaux, liderul echipei Codex de la OpenAI, a declarat că în interviurile de angajare, candidații întreabă acum despre „accesul dedicat la resurse de inferență”, nu doar despre salariu și acțiuni, potrivit Figuring Out With AI.

Fenomenul are și o latură de risc. Remote Work Europe a publicat o analiză (22 martie 2026) care punse un semn de egalitate între tokenmaxxing-ul și o formă costisitoare de a demonstra că ești ocupat, fără legătură directă cu rezultatele livrate.
Kevin Prokopetz, specialist FinOps, avertizează că adoptarea necontrolată a AI creează „vizibilitate zero asupra randamentului real al investiției”, iar analistul Nate Patel afirmă: „Dacă nu se leagă de rezultate livrate sau de timp economisit, consumul de AI e doar o ardere de bani”, potrivit aceleiași surse.