Gabriela Stanciu, Blumenfield: Un parc eolian de 84 MW generează 1.400 de tone de deșeuri periculoase pe an, iar noi avem 3.000 MW de eoliene. Valorificarea deșeurilor în economie e esențială

Realizarea la nivel național a unei hărți în funcție de conținutul deșeurilor pe care fiecare industrie le generează și mai departe valorificarea acestora în economie ar trebui să devină o prioritate pe România, mai ales în contextul eforturilor depuse la nivel european spre decarbonizarea economiilor și înscrierea acestora pe drumul spre zero emisii, crede Gabriela Stanciu, director general al companiei românești de consultanță de mediu Blumenfield.

Compania are o experiență de peste 10 ani în consultanță și analize de mediu, având un laborator propriu de cercetare în domeniul protecției mediului.

Potrivit Gabrielei Stanciu, Blumenfield este o companie cu 100% capital românesc, formată dintr-o echipă de peste 20 de experți și specialiști în proiecte de mediu, în domenii de pregătire diferite: inginerie, ecologie, biologie, chimie, dreptul mediului și drept fiscal.

„Este bine că ne gândim la viitor și că avem tehnologie avansată care poate fi implementată, dar realitatea arată cam așa: avem în România peste 200 de situri contaminate și peste 1.100 de situri potențial contaminate ca rezultat al industiei”, a declarat Gabriela Stanciu, directorul general al Blumenfield.

În opinia Blumenfield soluția reală pentru gestionarea deșeurilor la nivel național este analiza conținutului acestora și identificarea oportunităților de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deșeurilor generate pe plan local.

„Acum se desfășoară o acțiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenții economici care desfășoară activități cu potențial impact. Scopul este ca aceștia să-și facă o caracterizare a deșeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să își caracterizeze foarte clar deșeurile pentru a face această hartă.”

Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deșeuri generate și în funcție de conținutul acestora pot găsi soluții pentru valorificarea, tratarea și eliminarea lor finală.

Șefa Blumenfield a dat și câteva exemple.

„Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfășurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deșeuri, din care 84% sunt deșeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conținut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deșeuri am reușit să găsim soluții pentru valorificarea acestora. Una dintre soluții o reprezintă chiar industria materialelor de construcții”, a explicat reprezentanta Blumenfield.

Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red: produs obținut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime și prin transformarea ei într-o masă compactă și dură).

„Aceste soluții chiar există în România. În Constanța avem o astfel de instalație de producere a cimentului și în țară mai sunt câteva.”

Un alt exemplu privind deșeurile pericoloase este chiar cel al energiei regenerabile.

„Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanță. Din aceste activități de mentenanță sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deșeuri periculoase pe parcursul unui an de funcționare, în mare parte uleiuri și antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantități de deșeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.

Și aici este necesară analiza deșeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic.

„A ști exact ce tip de deșeu generezi în activitate este un lucru care ține de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deșeurilor. Cunoscând exact categoria de deșeu pe care o generezi poți găsi soluții optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”

Dar și odată identificate soluțiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator și integrarea în procese de masă.

„Cel mai dificil aspect este transferul de cunoștințe și tehnologie. Poți să identifici soluții în laborator dar să nu găsești investitorul care să ducă soluția mai departe în zona economică și spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.