Gabriela Folcuț, director executiv, ARB: Sistemul bancar din România se află într-o poziție prudențială și financiară adecvată. Băncile din România sunt solide și bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, de aproape trei ori peste minimul solicitat

Sistemul bancar din România se află într-o poziție prudențială și financiară adecvată, cu majoritatea indicatorilor situați peste mediile sectoarelor bancare din UE, iar băncile din România sunt solide și bine capitalizate, cu indicatorul de solvabilitate la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, a spus Gabriela Folcuț, director executiv, ARB, în cadrul Conferinței de prezentare a proiectului Antreprenoriat de top privind creșterea educației financiare a antreprenorilor din România, eveniment la care ZF este partener media, organizată la Cluj-Napoca.

“Sistemul bancar din România se află într-o poziție prudențială și financiară adecvată, mai toți indicatorii fiind situați peste mediile sectoarelor bancare din Uniunea Europeană. Băncile din România sunt solide și bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, de aproape trei ori peste minimul solicitat. Din perspectiva lichidității, indicatorii se plasează la niveluri confortabile și, în plus, structura bilanțieră a băncilor este orientată către active lichide. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se situa la 248%, potrivit datelor BNR la luna septembrie 2023, în timp ce media europeană era de 160%”, a explicat Gabriela Folcuț.

Ce a mai spus Gabriela Folcuț, director executiv, ARB:

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 65,8% în septembrie 2023, mult mai ridicat față de media europeană, de 42,9%, asigurând astfel stabilitate și rezilienț. Rata creditelor neperformante se afl pe un trend descendent, fiind de 2,33% la finele lunii decembrie 2023, tendința fiind de aliniere la media europeană care este de 1,8%.

Asociația Română a Băncilor s-a raliat eforturilor autorităților de creștere a conștientizării privind informațiile financiare în rândul antreprenorilor, indiferent că vorbim de start-up sau scale-up, obiectivul fiind creșterea gradului de intermediere financiară, de la nivelul de 25,5%, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, spre media europeană care este de 88,8%, în 2022.

Relația dintre sectorul financiar și creșterea economică a fost analizată în numeroase studii de specialitate, pe parcursul mai multor ani. O analiză realizată pentru 80 de țri, pe durata a trei decenii, arat că intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare. Există o corelație puternică, de 0,8, între nivelul intermedierii financiare și bunăstarea economică individuală măsurată ca PIB/capita, însă în România există potențial de creștere din ambele perspective.

Volumul creditelor noi acordate de instituțiile de credit din România, în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2023, marcată de pandemia de coronavirus și efectele războiului din Ucraina, se ridică la 461 miliarde lei. Creditele noi, acordate în cei patru ani, depășesc cu peste 19% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii decembrie 2023 și reprezintă echivalentul a unei treimi din Produsul Intern Brut al României.

Astfel de demersuri pe care le desfășurăm alături de Banca Națională a României și de alți parteneri au rolul de a consolida poziția României în topul regional, dar și de a accelera creșterea nivelului de educație financiară și digitală spre media europeană.