Gabriel Resources a atras 35 de milioane de dolari canadieni de la acționari

Compania a emis 35.000 de “unități”, fiecare cu un preț de 1.000 de dolari canadieni (914,57 dolari), și a obținut fonduri de 35 de milioane de dolari canadieni (32 milioane dolari SUA), se arată într-un comunicat al companiei.

Gabriel Resources intenționează să folosească fondurile pentru finanțarea activităților curente, inclusiv pentru continuarea eforturilor de obținere a autorizațiilor necesare proiectului Roșia Montana.

O “unitate” include obligațiuni convertibile subordonate negarantate cu un principal de 1.000 de dolari canadieni și un cupon de 8%, warrant-uri care dau dreptul la achiziția a 398 de acțiuni, precum și un “drept din valoarea arbitrajului” (“Arbitration Value Right”).

Obligațiunile care intră în componența unităților vor fi scandente la 30 iunie 2019 și vor fi convertibile în orice moment în acțiuni ordinare, la cererea deținătorului, la un preț de 1,255 dolari canadieni pe unitate.

Fiecare Warrant conferă dreptul deținătorului de a achiziționa o acțiune la un preț de 1,674 dolari canadieni pe unitate, oricând până la termenul de 30 iunie 2019.

Fiecare drept din valoarea arbitrajului dă deținătorului dreptul, în anumite condiții, la până la 5% din banii primiți de companie în urma unui acord amiabil sau a unei decizii irevocabile de arbitraj, luată până la 30 iunie 2019 într-o procedură de arbitraj legată de proiectul Roșia Montană.

Investitorii vor avea dreptul, în total, la maximum 130 de milioane de dolari canadieni (119,7 milioane dolari) în contul drepturilor din valoarea arbitrajului.

“Compania își va păstra și dreptul discreționar de a iniția proceduri de arbitraj și, în cazul în care o astfel de acțiune este pornită, dacă să încheie un acord amiabil sau să retragă acțiunea, inclusiv asupra termenilor unei înțelegeri sau ai renunțării la procedura de arbitraj”, se arată în comunicat.

Plasamentul privat a fost subscris de o parte din acționarii Gabriel Resources.

Obligațiunile, warranturile, acțiunile și drepturile din valoarea arbitrajului nu pot fi vândute timp de patru luni, iar investitorii din SUA au restricții la revânzare.

Publicația canadiană The Glode and Mail a scris la începutul lunii mai că Gabriel Resources pregătește un caz de arbitraj internațional împotriva României în care va cere despăgubiri de miliarde de dolari, după ce a încercat fără succes în ultimii 15 ani să dezvolte proiectul minier Roșia Montană.

Gabriel Resources se pregătește pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităților în România, pentru conservarea rezervelor financiare, a scris publicația, fără să citeze sursele informației.

Compania a amenințat în septembrie anul trecut că va da în judecată autoritățile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza “multiplelor încălcări ale tratatelor de investiții”, potrivit The Glode and Mail.

Proiectul Roșia Montană a fost întârziat începând din anii ’90 de protestatari bine organizaați și finanțați, variind de la fermieri care nu vor să-și piardă proprietățile pentru a face loc minei, la miliardari precum George Soros și celebrități precum Vanessa Redgrave, notează publicația canadiană.

Gabriel Resources a utilizat 550 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului și cheltuieli juridice, fără a avea ce să arate în schimbul banilor, iar în ultimii 20 de ani a schimbat cinci directori generali, fiecare dintre aceștia fiind convins că proiectul este pe punctul de a face progrese semnificative.

Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană. Acționarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% deținut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Roșia Montană, în urma reorganizării companiei de stat.

Acționarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beny Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman și fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Acțiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.