Fuziunea care va reconfigura piața globală a materialelor de contrucții

Pe o piață a construcțiilor care nu dă semne de revenire în forță, numărul fuziunilor și achizițiilor a crescut exponențial în ultimii ani, atât pe plan mondial, cât și pe plan local. De la preluarea producătorului german de profiluri PVC Gealan de către concurentul său tot neamț VEKA până la fuziunea locală dintre producătorul de vopsele Fabryo și producătorul de materiale și finisaje pentru construcții Atlas Paints, jucătorii din industria materialelor de construcții încearcă să muște o felie cât mai mare din piața pe care activează fie prin achiziții, fie prin unirea forțelor.

Cea mai importantă tranzacție anunțată în ultimii 15-20 ani rămâne însă fuziunea dintre cimentiștii Lafarge și Holcim, cu vânzări cumulate de peste 30 de miliarde de euro anual. Și totuși, aceasta este și tranzacția cea mai delicată, având în vedere că în mai multe țări din lume, inclusiv în România, cei doi coloși controlează cote importante din piață, astfel că prin asociere ar ocupa o poziție dominantă și s-ar afla într-o situație problematică din punctul de vedere al concurenței.

În România, cei doi controlează cumulat două treimi din piața cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual. În acest context, cele două grupuri au luat decizia să păstreze activele Holcim din România și să vândă fabricile Lafarge. “Activele (ce urmează să fie vândute – n.red.) au fost selectate în funcție de trei principii: capacitatea de a îndeplini cerințele autorităților din domeniul concurenței, fezabilitatea și viteza de implementare (a vânzării – n.red.), precum și potențialul de creare de valoare pentru LafargeHolcim”, afirmă Sabine Wacquez, director adjunct în domeniul relațiilor cu presa în cadrul grupului Lafarge. După fuziune, noul grup, care se va numi La-fargeHolcim, va rămâne în România cu acti-ve-le Holcim, respectiv două fabrici de ciment la Câmpu-lung și Aleșd, o stație de măcinare și un ter-minal de ciment la Turda, 16 stații de betoane, 5 stații de agre-gate, 2 fabrici de lianți speciali și un terminal de ciment în București.

Pe de altă parte, cele mai importante active ale francezilor sunt cele două fabrici de ciment pe care le dețin la Medgidia (județul Constanța) și la Hoghiz (județul Brașov), precum și stația de măcinare de la Târgu Jiu. Pe lângă acestea, La-farge mai are 15 stații de betoane în București, Iași, Ploiești, Con-stan-ța, Brăila și Cluj, pre-cum și 4 stații de be-toa-ne mobile, potrivit in-for-mațiilor de pe site-ul com-paniei. Valoarea de piață a ac-ti-velor Lafar-ge în România ar putea ajun-ge la cel puțin 500 mil. euro, po-trivit esti-mărilor Ziarului Financiar.

Într-o perioadă în care piața construcțiilor nu reușește să găsească motoare de creștere nici la nivel internațional, nici pe plan local, care sunt șansele ca elvețienii și francezii să găsească cumpărători pentru fabricile pe care le-au scos la vânzare pentru a încheia cea mai mare fuziune din industria construcțiilor din ultimele două decenii?
François Pétry, directorul general al Holcim România, spune că până acum mai multe tipuri de investitori și-au manifestat interesul de a cumpăra activele la nivel internațional – de la jucători din industria materialelor de construcții până la fonduri de investiții. „Este un proiect extrem de ambițios, într-adevăr, însă, până la finalizarea fuziunii, Lafarge România și Holcim România vor rămâne în continuare competitori. În prezent ne desfășurăm activitatea în mod normal”, spune Pétry. El afirmă că, în opinia sa, activele vor fi vândute la un preț corect și nu la discount, în ciuda faptului că în prezent piața construcțiilor din întreaga lume continuă să sufere din cauza crizei.

Săptămâna trecută, Bernard Fontana, directorul general al grupului Holcim, arăta că numărul potențialilor cumpărători ai activelor pe care elvețienii și francezii vor să le vândă în cadrul procesului de fuziune s-a dublat în ultima perioadă la peste 100, printre aceștia numărăndu-se firme specializate în investiții și companii din industria cimentului, inclusiv unele din piețe emergente.