FT: Draghi încearcă să salveze Europa de ea însăși

„În cadrul mandatului nostru, BCE este pregătită să facă tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro. Și crede-mă, va fi de ajuns” Aceste 24 de cuvinte rostite de Mario Draghi, în calitate de președinte al Băncii Centrale Europene în iulie 2012, au calmat panica care a cuprins atunci moneda euro.

Săptămâna trecută, același om a lansat 393 de pagini despre Viitorul competitivității europene, scrie Martin Wolf într-un editorial de opinie publicat pe FT.

În calitate de președinte al BCE, Draghi a învins criza cu instrumentele pe care le putea folosi. Astăzi, însă, îi sfătuiește pe politicieni, pe birocrați și pe publicul dezamăgit. Scopul este, încă o dată, să salveze proiectul european pe care îl iubește de ceea ce el consideră o „provocare existențială”.

În cuvintele raportului său: „Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi forțați să alegem. Nu vom putea deveni dintr-o dată, un lider în noile tehnologii, un far al responsabilității climatice și un jucător puternic pe scena mondială. Nu ne vom putea finanța modelul social. Va trebui să ne reducem ambițiile”. În concluzie, UE riscă eșecul.

Lumea de astăzi, se arată în raport, este deosebit de dificilă pentru UE. Era comerțului global și a multilateralismului este pe moarte. Blocul și-a pierdut cel mai important furnizor de energie ieftină, Rusia. Mai presus de toate, se trece într-o eră a conflictelor geopolitice în care dependențele economice riscă să se transforme în vulnerabilități.

Mai rău, UE intră în această lume nouă cu multe probleme.

PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut aproape de două ori mai repede în SUA decât în ​​UE începând cu anul 2000. O mare parte a motivului este că UE a rămas cu mult în urma SUA (și chiar China) în revoluția digitală. Dintre primele 50 de companii de tehnologie din lume, doar patru sunt din UE. Prețurile energiei sunt relativ ridicate, în special în comparație cu cele din SUA. Demografia este, de asemenea, problematică.

Uniunea nu poate schimba lumea. Dar poate, și trebuie, să se schimbe pe însăși pentru a face față. Cele mai mari probleme ale blocului comunitar sunt fragmentarea, suprareglementarea, reglementarea greșită, cheltuielile scăzute și abordarea conservatoare. Dintre toate acestea, fragmentarea este problema cea mai presantă.