Din frustrările angajaților White Collar sau cum devine meseria cu adevărat brățară de aur: „Frizerul meu îmi cere sfaturi de investiții pentru că nu știe ce să mai facă cu banii, iar eu pare că muncesc pentru nimic”

Specializat în investiții pe piețe de capital, cu studii de profil în domeniu, amicul meu se întreba retoric unde a greșit, dacă toate informațiile acumulate în anii de studiu și de practică în domeniu nu l-au adus în ipostaza de a-și problema că nu știe unde să își mai investească banii.  Frizerul său își face propriul program, are clienți fideli, tarife mari, călătorește, merge la restaurante și își pune și problema investițiilor.

Astfel de frustrări cred că vor apărea din ce în ce mai des, într-o lume în care joburile care nu vor putea fi realizate prin intermediul AI pare că vor deveni și mai apreciate, și mai bine plătite. Nu e un secret că un zugrav poate să câștige în jur de 1.000 de euro pentru munca sa într-un apartament cu două camere, că un electrician poate să primească în București 100 de lei doar pentru conectarea unui cuptor la curent sau că, vorba amicului meu, o coafură mai mult sau mai puțin elaborată costă 400 – 1.000 de lei, în funcție de renumele sau brandul salonului. Și iată cum, abordarea ușor peiorativă a multora dintre părinții din România a domeniilor tehnologice, profesionale, tinde să fie fundamental greșită nu doar ca și concept, ci și ca asigurare a unui viitor nelipsit de griji pentru copiii lor.  Dragoș Anastasiu, președintele grupului din turism Eurolines și unul dintre inițiatorii programului Rethink România, vorbea anul trecut despre învățământul dual și despre faptul că brandul de tehnologic care este asociat de multe ori cu aceste programe duale este văzut în continuare în sens negativ – „Dacă ești pedepsit vei ajunge la tehnologic”. Acum însă, s-ar putea să trecem printr-o schimbare de paradigmă: „Dacă ești pedepsit, s-ar putea să rămâi cu o serie de diplome înrămate și cu minusuri când vine vorba de finanțe”.

Într-un raport comun al Forumului Economic Mondial și  Accenture,  în care au fost analizate 19.000 de sarcini individuale din aproape 900 de ocupații pentru a evalua cât de mult pot fi afectate de inteligența artificială, concluziile au fost destul de clare: Locurile de muncă ce implică o interacțiune personală ridicată și sarcini fizice care nu țin de o rutină vor fi cel mai puțin afectate de AI. Alte proiecții recente ale Biroului de Statistică al Muncii American și ale McKinsey au ajuns la concluzii similare. Analiștii internaționali vorbesc despre schimbarea  tehnologică bazată pe abilități în HR, o teorie care afirmă că rolurile rutiniere susceptibile la automatizare și informatizare vor trece printr-o scădere a salariilor în următorii ani, în timp ce rolurile ce nu implică rutină, ce necesită dexteritate sau interacțiune umană vor beneficia de cerere crescută și, implicit, de salarii în creștere. Cercetări recente spun că locurile de muncă precum cel de instalator de aer condiționat, profesor și frizer  vor fi relativ neatinse în următorii cinci până la zece ani. Cercetările conduse de OpenAI au arătat că doar 4% dintre cei care muncesc, printre care pictori, dulgheri și cei care pun acoperișuri, nu aveau nicio sarcină care să poată fi influențată de inteligența artificială. Și chiar dacă tehnologia ar putea pătrunde mai mult în aceste roluri, ele nu vor putea fi fundamental înlocuite de mașini. În loc să înlocuiască aceste locuri de muncă, AI va aduce probabil beneficii anumitor roluri, făcând mai ușoare părțile cele mai rutiniere ale muncii; spre exemplu, asistentele medicale ar putea petrece mai puțin timp colectând și introducând informații într-un sistem de înregistrare medicală.

Având în vedere aceste previziuni, odată cu evoluția AI, vom intra oare și într-o nouă eră a meseriei, chiar și în România?  

Ioana Matei, editor Business Magazin

Câștigători și perdanți în era AI

Joburi cel mai puțin expuse inteligenței artificiale

Bărbieri

Angajați pentru îngrijirea copiilor

Spălători de vase

Reparatori de lifturi

Pompieri

Portari

Angajați pentru amenajarea terenurilor și grădinilor

Menajere și îngrijitoare

Asistenți/asistente

Personal dedicat îngrijirii persoanelor

Specialiști dedicați îngrijirii pielii

Joburile care sunt cel mai influențate de AI

Desenatori/arhitecți

Tehnicieni biologici

Contabili, auditori

Designeri comerciali și industriali

Ingineri de computer hardware

Grefieri

Analiști de credit

Specialiști în introducerea datelor

Asistenți legali și paralegali

Personal axat pe salarizare și pontaj

Corectori

Sursa: Pew Research Center