Friguri de toamnă: cum arată bilanțul campaniei pentru prezidențiale (GALERIE FOTO)

La fel de slabe au fost și încercările echipelor de campanie de a copia stilul american, cu dezvăluiri pretins incendiare despre viața personală a candidaților, ori încercările clasic românești, bine exersate în toate campaniile, de înfricoșare, demonizare și culpabilizare a electoratului care ar îndrăzni să voteze “iresponsabil” cu anumiți candidați, acuzați că vor distruge țara dacă ar ajunge la Cotroceni.

În acest context, prim-planul campaniei a fost ocupat natural de acțiunile justiției, cu explozia fără precedent de dosare de la DNA, declanșate sau anunțate, care au afectat, într-un fel sau altul, politicieni de toate culorile implicați în campanie (Microsoft, Lukoil, Retrocedările ilegale de păduri, Trafic de influență pentru amnistie și grațiere, Referendumul din 2012, Bercea Mondial, EADS, Loteria) și cu amânarea repetată la CCR și la ICCJ a deznodământului privind recursul ANI în dosarul incompatibilității lui Klaus Iohannis. Ca atare, echipele de campanie au încercat să speculeze în favoarea propriului candidat aceste acțiuni ale justiției, într-un efort de a convinge electoratul, după caz, ba că “se urmărește” scoaterea incorectă din joc a candidatului (de către adversarii politici, serviciile secrete, SUA, UE etc), ba că justiția, serviciile, SUA și UE îl sprijină pe respectivul candidat, inclusiv prin eliminarea adversarilor săi corupți, pentru că numai el e de partea binelui și a dreptății.

Pentru electoratele deja ferm decise, exploatarea propagandistică a acțiunilor justiției n-a schimbat oricum mare lucru în intențiile de vot; pentru cei mai puțin deciși, nu atât vânzoleala dosarelor, cât mai ales zvonistica și scenarita aferente au putut genera însă fie un efect de demobilizare, fie de îndreptare către candidați din eșalonul al doilea, mereu gata să funcționeze ca destinatari ai votului de protest.

Ultimele sondaje de opinie făcute publice de institutele de sondare îi plasează pe Victor Ponta și Klaus Iohannis pe primele locuri în intenția de vot pentru turul I. Diferă însă atât procentele atribuite celor doi candidați, cât și rezultatele privind ocupanții locurilor 3-4: sondaj Sociopol – Ponta 41%, Iohannis 28%, Tăriceanu 7%, Udrea 6%; sondaj CSCI – Ponta 40%, Iohannis 29%, Tăriceanu 8%, Udrea 6%; sondaj IRES – Ponta 41%, Iohannis 30%, Udrea 7%, Macovei 6%; sondaj INSCOP – Ponta 40,6%, Iohannis 30,1%, Udrea 6,7%, Tăriceanu 6,2%; sondaj CCSCC – Ponta 36%, Iohannis 30%, Macovei 7%, Tăriceanu 6%. Pentru turul al doilea, toate casele de sondaje, cu excepția ultimei, care indică egalitate între Ponta și Iohannis, prezic victoria lui Ponta, la o diferență estimată de 7% (INSCOP) sau 10% (Sociopol, CSCI) față de Iohannis.