Cine este Friedrich Merz, favoritul pentru funcția de cancelar al Germaniei? Rivalul Angelei Merkel, apărătorul unei politici stricte de migrație și promotorul unui nou curs economic pentru cea mai mare economie europeană

Friedrich Merz, un susținător al unei politici stricte în materie de migrație și un rival de lungă durată al Angelei Merkel, este așteptat să devină următorul cancelar al Germaniei. Partidul său, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), împreună cu filiala sa, Uniunea Creștin-Socială (CSU), conduce în sondaje cu doar câteva zile înainte de alegerile federale, raportează CNBC.

În septembrie, Merz a fost desemnat candidatul CDU pentru funcția de cancelar la alegerile federale din acest an, după ce a condus organizația partidului și grupul parlamentar CDU-CSU din 2022. CSU este un partid regional care domină politica bavareză de decenii și formează o uniune cu CDU la nivel federal.

Înainte de cariera politică, Merz, în vârstă de 69 de ani, a studiat dreptul și a lucrat inițial ca judecător, iar apoi ca avocat la Mayer Brown LLP. De asemenea, a ocupat funcții de conducere în corporații mari, precum BlackRock Germania și HSBC Trinkaus & Burkhardt, și a făcut parte din consiliile de administrație ale EY Germania, Borussia Dortmund și Deutsche Börse.

Merz este căsătorit și are trei copii. Se spune că deține două avioane, pe care le pilotează în timpul liber.

Merz afirmă că s-a alăturat CDU când era încă în școală și a ajuns să conducă filiala locală a organizației de tineret a partidului. În 1989, a devenit membru al Parlamentului European pentru un mandat de cinci ani, iar mai târziu a fost ales în Bundestagul german, unde a activat timp de 15 ani.

Cariera politică timpurie a lui Merz a fost marcată de o rivalitate cu Merkel, cei doi disputându-și pozițiile de conducere în CDU și în grupul parlamentar CDU/CSU. Merz a fost președinte și șef adjunct al acestui grup până în 2004, când a demisionat, unii observatori considerând că aceasta a fost o consecință a ascensiunii lui Merkel.

Tensiunile dintre Merkel și Merz au persistat și în prezent, fostul cancelar criticându-l luna trecută pe liderul CDU pentru colaborarea cu formațiunea de extremă dreapta AfD la voturile parlamentare.

Merz, alături de CDU, adoptă poziții politice de centru-dreapta și este considerat un politician conservator din punct de vedere social și pro-business.

El susține scăderea impozitelor pe venit și pentru corporații, reducerea birocrației pentru a stimula întreprinderile și inovarea, și adaptarea reglementărilor pentru industria germană, pentru a atrage investiții private. De asemenea, a exprimat intenția de a face Germania mai atractivă pentru startup-uri și a propus crearea unui nou minister pentru digitalizare și inteligență artificială.

Liderul CDU a indicat, de asemenea, că ar putea fi deschis la reformarea reglementării privind frâna de îndatorare a Germaniei, care limitează nivelul de îndatorare al guvernului și restricționează deficitul bugetar structural.

Merz a fost extrem de critic față de politicile economice implementate sub guvernul lui Olaf Scholz, acuzându-le că sunt cauza declinului economic al țării și cerând schimbări radicale. A criticat în special accentul pus pe schimbările climatice, susținând că va modifica aceste politici. Deși recunoaște problema crizei climatice, Merz a fost sceptic în privința unor măsuri, cum ar fi construcția de turbine eoliene.

În ceea ce privește politica externă, Merz a sugerat, în cadrul Conferinței de Securitate de la München din weekendul trecut, că Germania ar trebui să își asume un rol de leadership mai puternic în Europa și că războiul din Ucraina trebuie să se încheie curând, indicând, de asemenea, că ar fi deschis la noi livrări de arme către Ucraina.

Cu toate acestea, Merz a evitat să răspundă la întrebările legate de planurile sale pentru cheltuielile de apărare ale Germaniei, în contextul dezbaterii privind majorarea fondurilor NATO.

Una dintre temele care i-a adus critici lui Merz este migrația. El a susținut măsuri de securitate mai stricte, creșterea deportărilor și întărirea controalelor la frontieră, criticând politicile actuale de azil și migrație ale Germaniei, considerându-le prea permisive și lente. Merz a legat aceste politici de atacurile violente comise în țară de migranți care ar fi trebuit deportați.

Situația a atins un punct culminant în ianuarie, când o moțiune inițiată de Merz, fără caracter obligatoriu, a fost susținută de AfD, marcând pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei obținerea unei majorități cu ajutorul extremei drepte.