Franța are o agenție care sprijină agricultura ecologică și 1 euro investit aduce 4 euro în economie. România vrea să facă o agenție similară, iar legislația există încă din 2019

Franța, Germania și Italia sunt printre cei mai mari jucători din Europa în agricultura ecologică, iar România vrea să le calce pe urme. Franța are o agenție pu­blică, Agence Bio, însărcinată cu promo­varea și dezvoltarea agriculturii ecologice, având un fond de investiții de 13 milioane de euro și o rată a rentabilității de patru ori mai mare. Astfel, România își propune să creeze o agenție similară pentru a crește agricultura locală.

„Există o legislație națională care spune că se va crea o agenție echivalentă, să spunem, sau similară cu cea din Franța, pentru tot ce este produs pe schemă de ca­li­tate, inclusiv bio, dar pe scheme de calita­te, cum sunt IGP și DOP. Însă, deși avem legislația din 2019, nu s-a întâmplat nimic. Ea este încă în vigoare și ar fi o soluție să avem o agenție care să ne ajute să promo­văm tot ce este produs certificat cu o sche­mă de calitate și are valoare adăugată“, a spus Liliana Ciobanu, director general al Ecocert în România, companie de origine franceză care este lider în piața certificării ecologice. Compania a organizat o con­ferință de presă cu tema „Tendințe în agricultura bio“.

Michel Reynaud, vicepreședinte al Ecocert, a spus că agenția din Franța are două obiective strategice: gestionează o­pe­ratorii din segmentul organic, adminis­trea­ză și monitorizează o bază de date statistice care conține nume, suprafețe și declarații, atât din partea producătorilor, cât și a importatorilor și exportatorilor, iar Statul se bazează pe analiza acestor date pentru a lua decizii în domeniul politicilor publice, și al doilea obiectiv al acestei agenții este de a promova produsele bio. Sunt două bugete alocate, unul pentru promovare și cel de-al doilea buget este destinat viitorului agriculturii ecologice și, prin intermediul lui, agenția sprijină companiile pentru a se dezvolta.

„Deseori, sunt companii care încep la un anumit nivel și ajung într-un punct în care au nevoie să treacă la nivelul urmă­tor, să se îmbunătățească din perspectiva managementului calității și a diverselor provocări cu care se confruntă. Acestea sunt sprijinite prin intermediul acestui fond. Firmele care doresc să beneficieze de aceste fonduri prezintă un dosar în fața unei comisii, iar comisia decide cărei companii din sector îi alocă fondurile pentru dezvoltare. Acest mecanism este esențial pentru companiile mici și mijlocii, care în Franța reprezintă baza economică ce se dezvoltă în jurul agriculturii“, a explicat Michel Reynaud.

Acum, noul guvern, aflat într-un context de restricții bugetare, a tăiat o mare parte din bugetul alocat acestui fond și sectorul se zbate din perspectiva relații­lor publice și a activităților de advocacy pentru a reface bugetul, demonstrând că fondul este rentabil: „pentru fiecare euro investit, companiile din sectorul bio generează 4 euro în economie“.

Valoarea pieței consumului casnic de produse bio din Franța a ajuns la 8,117 miliarde euro în 2024, față de 8,054 miliarde euro în 2023, marcând o creștere de 0,8%. Segmentul magazinelor dedicate bio, artizanilor independenți și vânzărilor directe a înregistrat o creștere de 7%, depășind cu mult evoluția generală a pieței. Valoarea pieței bio în sectorul HoReCa a crescut de la 0,484 miliarde euro în 2023 la 0,501 miliarde euro în 2024, reprezentând un avans de 3,3%, a mai spus reprezentantul Ecocert.

În România, piața produselor organice a crescut în ultimii ani, cel puțin din perspectiva numărului de companii prezente în acest domeniu, care au ajuns la peste 11.000, fie că vorbim de producători, comercianți sau procesatori de legume, fructe, carne, ouă sau chiar vinuri. Anual, românii cheltuiesc peste 300 de milioane de euro pe produse bio, conform ultimelor date de la RetailZoom, o pondere mică în consum, sub 5% din vânzări de produse alimentare.

România se află pe locul nouă la nivel european în ceea ce privește agricultura ecologică, cu circa 500.000 de hectare, dar suntem departe de Italia, Franța, Germania sau Spania. Dacă ne raportăm la suprafața agricolă, circa 5% din suprafață este cultivată în sistem ecologic. Pe de altă parte, media UE este de aproape 9%.

Italia a dezvoltat o piață puternică pentru exportul produselor bio, chiar dacă, per total, piața bio e mai mică decât în Franța sau Germania. Piața de export, tractată de paste, în Italia ajunge la aproape 4 miliarde de euro pe an. În plus, Michel Reynaud, explică că puterea italienilor vine din faptul că nu exportă materie primă organică, ci produse procesate. Același lucru îl face și Franța în sectorul lactatelor, care au valoare adăugată mai mare, chiar dacă în Franța, 50% din produse sunt consumate în retail, în general.

„Lecția e că aceste piețe sunt consolidate, puternice și cresc. Dacă vrei să dezvolți o piață, nu e suficient să investești în fermieri, ci procesarea trebuie să tracteze productia. Este necesar sa susținem fermierii prin subvenții, dar nu e suficient, trebuie să susținem și procesarea“, a spus Michel Reynaud.

Liliana Ciobanu a completat că România nu este o piață matură, nu avem statistici clare, dar din interacțiunea cu marile lanțuri de magazine cererea este continuă și în creștere. Însă, din punctul său de vedere, procesatorii sunt trendsetteri. În Franța, unde piața este uriașă în comparație cu cea din România, iar Ecocert este lider cu peste 50.000 de operatori, 30% din ei sunt procesatori organici.

Dar, chiar și în lipsa procesatorilor, producătorii locali își pot găsi locul pe piața UE. Acum, 65% din produsele organice importate de UE sunt fructe, în special banane, plante oleaginoase și cereale, iar România e competenta și are condiții pedoclimatice să le producă. În plus, Marea Britanie încă nu-și satisface consumul intern și poate fi o potențială piață. „Au existat în trecut fonduri europene pentru programul From farm to fork pe care România nu le-am accesat, deși pe cei din Marea Britanie i-a ajutat să crească de cinci ori consumul după ce au crescut producția.“