Fotoreportaj ZF. Cum arată benzinăriile pe timp de pandemie. Cu cât au scăzut prețurile benzinei și motorinei de la începutul anului și cât ar mai trebui să scadă în perioada următoare

Măsurile de distanțare socială luate în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 au schimbat complet peisajul citadin, întrucât forfota creată de oameni și mașini pe străzi, agitația din parcuri, instituții și de la locurile de muncă au fost stinse odată cu limitarea mobilității.

În urma interdicțiilor de deplasare, benzinăriile au ajuns și ele să fie frecventate destul de rar, în general de câte un șofer cu declarația pe propria răspundere la purtător și cu treburi, probabil, justificate și fără posibilitate de amânare. Cu alte cuvinte, bate vântul.

Prin urmare, veniturile stațiilor de alimentare cu combustibil este probabil să fi scăzut și ele considerabil în perioada de izolare, iar rezultatele financiare pentru primul trimestru al anului sunt așteptate cu emoții.

La vânzările scăzute de carburanți se adaugă și lipsa vânzărilor din zonele de gastro aferente benzinăriilor, aceste spații fiind închise pe perioada stării de urgență.

Un element care complică însă și mai tare situația este prăbușirea prețurilor petrolului. Petrolul american WTI (West Texas Intermediate) s-a depreciat de la începutul anului cu peste 77%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de pe platforma Investing. Iar pe 20 aprilie, contractele cu livrare în luna mai s-au tranzacționat la minus 37,6 dolari pe baril, fiind pentru prima oară în istorie când acestea au înregistrat o valoare negativă.

Însă prețul de la pompă în România nu este influențat direct de cotația WTI, ci de prețul petrolului Brent sau Ural. Dar și cotația Brent a scăzut de la începutul anului, cu 67,3%, arată calculele ZF.

„Evoluția Brent este corelată cu West Texas Intermediate, dar în timp această corelare a mai slăbit. La Brent nu o să ajungem la cotații negative. Trendul de scădere este și pe Brent și va mai fi și pentru următoarele două săptămâni. La pompă contează ce se întâmplă cu Brent și Ural (de referință pentru Rusia – n.red.), care în general sunt corelate. Ce se întâmplă la New York nu ne afectează în mod direct, ci afectează într-o anumită măsură cotația Brent”, spune Claudiu Cazacu, consultant de strategie al XTB România, care consideră că dacă Brent se duce mai mult în jos, impactul va fi mult mai mare decât cel de pe piața americană.

Stocurile sunt pline, iar petrolierele așteaptă în porturi să fie descărcate. Dar consumul a scăzut în ultima perioadă ca urmare a coronacrizei și nu avem nevoie să-l descărcăm, astfel că în ciuda eforturilor OPEC și Rusia de scădere a producției, o prăbușire a prețurilor era inevitabilă.

Cu toate acestea, prețurile benzinei și motorinei la pompă s-au ieftinit de la începutul anului într-un ritm semnificativ mai scăzut față de Brent. În parte, scăderea prețurilor a venit și ca urmare a diferenței dintre cerere și ofertă, cerere joasă-ofertă ridicată.

Dacă la începutul anului prețul mediu al unui litru de benzină standard era de 5,27 de lei, pe 23 aprilie litrul avea o medie de 4,44 de lei, adică cu 83 de bani sau cu 15,7% mai puțin. Iar din cei 83 de bani, 27 de bani au fost reduși pe 23 aprilie. În ceea ce privește motorina, prețul unui litru a scăzut în această perioadă cu 81 de bani sau 14,8%, de la 5,45 lei pe 1 ianuarie la 4,64 de lei pe 23 aprilie, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la peco-online.ro.

Ministrul Economiei Virgil Popescu spunea la o zi după ce cotația contractelor pe WTI scadente în mai a trecut în teritoriul negativ că pe termen scurt România nu va fi afectată foarte tare de preăbușirea prețurilor petrolului și că scăderea prețurilor la pompă s-ar traduce și prin încasări mai mici la buget.

Pe de altă parte, Claudiu Cazacu estima acum patru zile pentru ZF că prețul benzinei ar trebui să scadă în următoarele două săptămâni cu 16%-18%. Cu 5,7% a scăzut pe 23 aprilie, iar potrivit acestei estimări, până la începutul lunii mai benzina ar trebui să mai scadă cu încă circa 53 de bani.

Deja, din 23 aprilie Petrom, liderul pieței de distribuție a carburanților, a redus prețul benzinei cu 9 bani. Pe 21 aprilie, la stația Petrom din spatele hotelului Intercontinental din București benzina figura cu 4,51 lei pe litru, iar două zile mai târziu ajunsese la 4,42 de lei.

Și benzinăriile OMV și MOL au făcut aceeași ieftinire, acestea ajungând la prețul pe care îl figura Petrom cu o zi înainte. Una lângă alta pe Bulevardul Corneliu Coposu, două dintre acestea și-au redus prețul benzinei de la 4,6 lei litrul pe 21 aprilie la 4,51 lei litrul pe 23 aprilie.

Dacă va mai scădea, nu știm, cert este că, așa cum a transmis și Comisia Europeană, în ultima lună România se afla pe locul cinci în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, după Bulgaria, Ungaria, Luxemburg și Polonia.

În cazul motorinei, țara noastră este situată pe locul șapte între statele Uniunii Europene în ceea ce privește cel mai mic preț la acest tip de combustibil, după Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg și Polonia.

Comparativ cu celelalte țări UE, România se clasează pe locul 22 la benzina fără taxe, ca fiind cea mai ieftină, în timp ce motorina fără taxe comercializată la noi este pe locul al 17-lea în topul celor mai mici prețuri.