Fotbalul - miza de care se leagă planurile berarilor în 2012

Mai cu seamă proprietarii de terase ar trebui să culeagă roade de pe urma Campionatului European de Fotbal, care ar trebui să crească semnificativ, cu procente de două cifre, numărul de clienți. Vremea bună ar fi de mare ajutor, mai cu seamă că în ultimii ani numărul de locații horeca a scăzut și, implicit, și volumele de bere vândute prin intermediul acestui canal. Dacă în urmă cu numai câțiva ani mai mult de o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante și terase, în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

Pe ansamblu, anul trecut românii nu au băut mai puțină bere decât în 2010, ci dimpotrivă, consumul a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 89 de litri per capita, față de 88 de litri în urmă cu doi ani. Recordul absolut al acestei piețe s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor, conform datelor Asociației Berarilor României. Cei cinci producători de bere – Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries și United Romanian Breweries – dețin în acest moment peste 90% din volumele vândute pe piața autohtonă. Acestora li se adaugă din 2012 un nou producător, Clinica de Bere Timișoara, o microfabrică asemănătoare celor care împânzesc alte țări, cum sunt Cehia sau Germania. Conform estimărilor, în funcție de prețul de vânzare, industria berii are în prezent o valoare de 1,7 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Pe poziția fruntașă în acest clasament se află industria tutunului, care are o valoare anuală de peste 3,5 miliarde de euro.

Anul trecut cheltuielile pentru bunuri de larg consum au crescut cu 5,4% în monedă națională față de anul 2010, conform GfK. Creșterea a fost generată în principal de nivelul inflației, în timp ce volumul vânzărilor a scăzut cu aproximativ 1%. Totuși, în vreme ce segmentul produselor alimentare a crescut cu 12% în valoare, cheltuielile pentru băuturi (sucuri, cafea, bere, apă) au fost mai mici cu 2% față de anul precedent. Chiar dacă gospodăriile achiziționează aceste produse cu o frecvență mai mare (în special apa minerală), valoarea medie pe act de cumpărare este mai mică cu aproximativ 6%, mai arată GfK.

Nu numai că au scăzut pe ansamblu și cantitățile de bere, ci, mai mult, consumatorii care altădată ar fi mers la o terasă au preferat mai degrabă să-și bea halba acasă, de vreme ce 72% din rulaje au ajuns să se datoreze rețelelor de retail. Tot în magazine se află și 10% din numărul de slujbe în relație directă cu industria berii dintr-un total de 76.000 de locuri de muncă generate de acest domeniu, conform unui studiu realizat de Ernst & Young. 27.500 de slujbe sunt generate pe plan local de industria berii; cea mai mare pondere o au locurile de muncă din sectorul ospitalității – incluzând terase, baruri, restaurante și hoteluri.

În afară de faptul că românii au băut cam la fel de multă bere anul trecut ca și în 2010, important este că PET-ul a câștigat mai mult teren. “Prețul pe cantitate în cazul berilor la PET este mai mic decât alte ambalaje”, explică Constantin Bratu, director general al Asociației Berarii României. Astfel, în timp ce media de preț pe litru de bere în spațiile de tip horeca este de 1,7 euro, prețul mediu la rafturile magazinelor este de 0,8 euro pe litru.

În numai un an, felia de piață adjudecată de ambalajele de acest fel a crescut cu două procente, depășind 51% din piață. Fenomenul își găsește corespondent și pe alte piețe, cum este cea rusă, spune Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Asociației Berarii Europei, din care fac parte peste 4.000 de producători din 28 de țări, responsabili pentru circa un sfert din producția mondială totală.
Una peste alta, schimbarea obiceiurilor de consum și-a pus în mod clar amprenta și asupra strategiilor berarilor, atât pe plan european, cât și local. Volumele vândute de Heineken România au crescut anul trecut cu 7,5% față de 2010, conform lui Andrew Quayle, CFO al companiei.

Cifra de afaceri netă a Heineken România a crescut cu 11,5% în 2011 față de 2010, ajungând la 1,042 miliarde lei. Mai mult de-atât, compania a înregistrat anul trecut un profit record, conform lui Quayle, care a precizat însă că sistemul local de raportare este diferit, iar rezultatele ce vor fi declarate sunt în prezent în proces de auditare, motiv pentru care nu poate să facă niciun fel de comentarii pe marginea lor. Totuși, Quayle a precizat că evoluția cifrei de afaceri se datorează pe de o parte creșterii de prețuri, ca urmare a costurilor mai mari cu materiile prime, dar și faptului că Heineken a mărit vânzările de mărci mai scumpe. Mai mult, compania a mizat pe investiții mai mari în marketing, care pe parcursul ultimilor cinci ani s-au dublat, “o decizie care s-a dovedit curajoasă”, spune CFO-ul companiei.

Și United Romanian Breweries Bereprod (URBB), îmbuteliatorul mărcilor Tuborg și Carlsberg, a înregistrat în 2011, față de anul anterior, o creștere de 6% în volum a vânzărilor cumulate pe cele trei piețe pe care este prezentă, adică bere, băuturi răcoritoare și apă minerală, ceea ce se traduce, la nivelul cifrei de afaceri, într-un plus de 8% față de 2010. Rezultatele înregistrate se datorează în special creșterii cu 7% în volum a vânzărilor de bere și a creșterii cu 46% față de anul anterior a mărcii Bilbor pe segmentul apelor minerale. “La începutul lui 2011 am estimat o creștere a volumului de vânzări cu 10%, chiar dacă urma un an dificil din punct de vedere economic”, spune Hezy Ovadia, președinte al URBB.

Cota de piață a URBB pe segmentul bere a crescut în 2011, ajungând la aproximativ 11 procente, conform estimărilor companiei. Vânzările de bere au reprezentat 83% din totalul volumului de vânzări la nivel de companie, iar mărcile de bere din portofoliu cu cele mai mari creșteri procentuale înregistrate în 2011 sunt Skol și Tuborg. Pentru 2012 URBB a planificat o investiție de 4 milioane de euro, bani destinați în principal pentru îmbunătățirea sistemului de distribuție și a liniilor de îmbuteliere și modernizare a sistemului informatic.

La fel ca la fiecare început de an, berarii se feresc de estimări privind evoluția pieței; la fel cum nimeni nu știe rezultatele meciurilor de fotbal până când arbitrul nu fluieră sfârșitul meciului, nimeni nu pariază pe cantitatea de bere pe care o vor bea anul acesta românii.