Fondurile de investiții, acești rechini de care ai nevoie

Cu toții ne mirăm, nu ne vine să credem și ne întrebăm cum a reușit UiPath să se listeze la Bursa de la New York și să valoreze nu mai puțin de 40 de miliarde de dolari (marți, pe 27 aprilie), iar partea lui Daniel Dines, cofondator, CEO și imaginea publică a companiei pornite din România, să fie de 8 miliarde de dolari, ajungând în topul Forbes. UiPath are venituri de 600 de milioane de dolari, iar în anul fiscal 2020 a avut pierderi de 90 de milioane de dolari. Până acum, în niciun an nu a înregistrat niciun profit, dar compania valorează pe bursă 40 de miliarde de dolari.

În 2018, Daniel Dines a oferit câteva sfaturi la conferința How to Web, atunci când UiPath era la 2 miliarde de dolari și toată lumea se întreba de unde a răsărit acest start-up românesc. Cele 22 de sfaturi pe care le-a oferit sunt foarte utile pentru cei care vor să-i calce pe urme.

A eșuat 8 ani, dar a continuat; poți să creezi și să ai cea mai bună tehnologie, dar asta nu înseamnă că ai deja un business; 50% din tehnologia de astăzi a UiPath a fost construită până în 2013 și până în 2017 nu a avut niciun succes, nu aducea deloc creșteri; a fost nevoie de noroc, de un contract, dar mai mult decât atât, să găsească pe cineva care să-i scoată din celebrul apartament din Delea Veche unde stăteau, să creadă în ei și în ceea ce făceau și să le dea bani; cu banii tăi nu poți să-ți asumi riscuri mari, așa că este nevoie să dai părți din companie pentru a obține finanțare; dacă nu ar fi fost un Seedcamp de la Londra, care le-a dat la început 1,5 milioane de dolari, dacă nu ar fi fost Dan Lupu, de la fondul de investiții Earlybird, care să le dea bani și, mai mult decât atât, să le facă cunoștință cu Luciana Lixandru de la fondul de investiții american Accel, poate UiPath nu ar fi avut succesul de astăzi.

Așa că Daniel Dines a fost dispus să dea acțiuni din companie la toate rundele de finanțare pentru a face rost de bani cu care să crească, nu în România, ci la nivel internațional.

„Nu poți construi o companie globală din București, un software nu se vinde singur, ai nevoie de marketing și de vânzări.” Iar toate aceste lucruri costă – și costă mult.

Asta îmi amintește de o frază spusă de Radu Georgescu, unul dintre primii IT-iști din România care a făcut cunoștință cu lumea globală prin vânzarea antivirusului RAV către Microsoft, acum 15 ani: Programatori mai poți să găsești, în Moldova, în Ucraina, dar de la un moment dat, cel mai important lucru este echipa de vânzări. De exemplu, Accel a investit din 2017 până în 2021, 172 de milioane de dolari în UiPath și a ajuns să câștige 5,9 miliarde de dolari. De la un moment dat, fondurile de investiții, finanțatorii, mai ales dacă sunt nume cunoscute, sunt mult mai importanți decât produsul în sine (bineînțeles că trebuie să-l ai, ca să ai ce să vinzi), pentru că deschid ușile unei lumi globale, unde poți să crești. Să nu ne facem iluzii că un exemplu precum Uipath și ascensiunea acestei companii poate fi replicat atât de ușor.

Mult timp, start-up-urile de  tehnologie din România, oamenii din fața și din spatele lor, își țineau ideile închise, nu le expuneau public și nici nu voiau să atragă investitori, fonduri de investiții, de frică să nu le fure ideea și în final compania.

Poate au fost start-up-uri care au realizat o tehnologie mai bună decât UiPath, un produs sau un serviciu mai bun, dar care, dacă a rămas între cei patru pereți ai unui apartament și pe un stick, s-a îngropat acolo.

FintechOS, noul star de tehnologie din România a înțeles cel mai bine acest lucru, cum funcționează lumea globală – „6 luni de zile l-am curtat pe Dan Lupu de la Earlybird ca să investească în noi”, spune Sergiu Neguț, directorul operațional și financiar al FintechOS, și unul dintre cofondatorii companiei începute de Teodor Blidăruș. Așa se face că FintechOS a reușit să atragă bani – aproape 80 de milioane de dolari – prin trei runde de investiții, iar compania să valoreze acum 220-240 de milioane de dolari. Dar pentru a ajunge aici, pentru a atrage bani, pentru a avea acces la o lume globală, fondatorii au dat treptat din acțiuni, iar acum nu mai sunt majoritari. Ce nu înțeleg mulți IT-iști, dezvoltatori și antreprenori români din tehnologie care au reușit să creeze ceva este că fondurile de investiții nu vor să le fure compania, să-i înlăture, nu vor să muncească și să ia locul fondatorilor, ci doar să facă bani. Poate este greu de acceptat câștigul pe care l-a obținut Accel din investiția făcută în UiPath, dar dacă nu ar fi fost ei, dacă nu ar fi fost Earlybird, dacă nu ar fi fost Credo, un fond de investiții din Cehia, lui Daniel Dines și echipei lui le-ar fi fost mult mai greu să ajungă cu UiPath unde sunt astăzi.

„Am început să discut cu acești rechini, fondurile de investiții, și am avut noroc să-i găsesc pe cei mai buni, au ajuns cei mai buni prieteni ai mei”, a spus Daniel Dines în 2018.

(cristian.hostiuc@zf.ro)