Fondul de Analiza a Depozitelor Bancare

BNR a rezervat Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar un rol nou, de organism independent care sa poata face analize despre tendintele pe piata economisirii ori despre nivelul dobanzilor in raport cu inflatia. Dupa spusele guvernatorului Isarescu, ar fi nevoie ca Fondul sa-si asume un asemenea rol atata vreme cat banca centrala este tentata in analizele sale sa justifice masurile pe care tot ea le adopta, ceea ce le poate submina credibilitatea.

Fondul de garantare a fost infiintat acum zece ani, in epoca falimentului Dacia Felix si Credit Bank, iar acum nu mai are de facut decat plati reziduale pentru depunatorii la sase banci falite (Albina, Bankcoop, BIR, BRS, BTR, Columna): a platit deja 512 milioane de lei, adica 98,8% din totalul sumelor datorate. De la 1 ianuarie 2007, plafonul de garantare urmeaza sa fie majorat la 20.000 de euro, de la 15.000 de euro in 2006 si 10.000 de euro in 2005.

Anuntul majorarii plafonului a fost insa un prilej pentru bancheri de a critica din nou faptul ca toate bancile comerciale sunt obligate sa participe la constituirea Fondului de garantare, blocandu-si astfel inutil sume de bani, in loc sa intervina numai in cazuri de necesitate. E vorba aici de binecunoscutele cercuri vicioase: bancile sustin ca sunt nevoite sa practice dobanzi prea inalte la credite din cauza politicii BNR, care le impune rezerve minime obligatorii prea mari si le cere sa cotizeze la Fondul de garantare, in timp ce BNR spune mereu ca nu poate ridica restrictiile la creditare, adica nu poate incuraja afacerile bancilor, decat atunci cand va avea succes in lupta cu inflatia.

Pentru participarea tuturor bancilor la Fondul de garantare, BNR a prezentat indirect saptamana trecuta un argument nou, respectiv un studiu al aceluiasi Fond de garantare (mai nou, si de ana-liza a sistemului bancar), din care reiese ca patru banci din cele 30 care atrag economii de la populatie prezinta risc ridicat de faliment, iar alte trei prezinta un grad de risc moderat. Toate bancile de care e vorba sunt mici, detinand impreuna doar 0,8% din totalul depozitelor populatiei.