Fondatorul WikiLeaks Julian Assange nu poate fi extrădat în Statele Unite. Cazul poate ajunge la Curtea Supremă a Regatului Unit sau la CEDO

O instanță britanică a refuzat extrădarea fondatorului WikiLeaks Julian Assange în Statele Unite, invocând o serie de probleme de sănătate mentală, anunță CNBC.

„Impresia generală indică un bărbat depresiv și uneori disperat, care se teme cu adevărat de ceea ce îi poate oferi viitorul. De aceea cred că riscul ca dl. Assange să comită suicid, dacă ordinul de extrădare ar fi aprobat, va fi major”, a anunțat judecătorul Vanessa Baraitser. SUA au declarat ulterior că vor contesta decizia.

Assange este dorit de autoritățile americane din cauza publicării a sute de mii de documente militare clasificate și telegrame diplomatice în 2010 și 2011, fiind acuzat până acum de 17 ori pentru încălcarea Legii Spionajului din SUA.

De asemenea, Statele Unite l-au mai acuzat că ar fi conspirat împreună cu analistul Chelsea Manning pentru descifrarea unui cod numit „hash” în vederea accesării unui computer al Departamentului de Apărare și publicării unei serii de secrete militare.

Susținătorii lui Assange susțin că autoritățile americane l-au luat în vizor din motive strict politice, de vreme ce WikiLeaks a scos la iveală mai multe crime de război din Afghanistan și Irak și abuzuri ale drepturilor omului. Organizația „Reporteri fără Frontiere” a declarat că extrădarea lui Assange ar crea un „precedent periculos pentru jurnaliștii care publică informații secrete care sunt de interes public”.

Dacă australianul în vârstă de 49 de ani va fi extrădat în SUA, avocații lui se așteaptă la o sentință de la 30 până la 40 de ani de închisoare, însă termenul ar putea ajunge în cel mai rău caz la 175 de ani.

Spre sfârșitul anului trecut, președintele Donald Trump i-a oferit grațierea dacă îi va dezvălui sursa e-mail-urilor publicate din campania prezidențială a lui Hillary Clinton, candidată din partea Partidului Democrat la alegerile din 2016, însă Assange a refuzat oferta liderului de la Casa Albă.

Dacă decizia judecătorului Vanessa Baraitser va fi atacată în recurs, scenariu extrem de probabil în condițiile actuale, cazul ar putea ajunge la Curtea Supremă a Regatului Unit și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).