FMI vine la București la finalul toamnei. Care vor fi discuțiile cu guvernul

O delegația a Fondului Monetar Internațional (FMI) vine în România în această toamnă, au declarat reprezentanți ai instituției, pentru ZF, fără a oferi însă detalii suplimentare.

„Vom emite un comunicat de presă luna aceasta prin care vom anunța datele în care vom efectua o vizită scurtă în România în această toamnă”, au spus reprezentanții instituției.

Conform unor surse oficiale, însă, este vorba despre o vizită periodică din cadrul misiunii FMI în România și va fi o vizită mai scurtă decât cea din toamna trecută, când FMI a făcut o evaluare extinsă a finanțelor și economiei României. Nu este vorba despre o vizită care să aibă legătură cu derapajul recent al deficitului bugetar și nu s-a discutat ipoteza unui acord de împrumut cu FMI. Va fi o vizită periodică, care va fi efectuată de FMI în mai multe țări.

Ce au spus reprezentanții FMI la ultima vizită din România, în februarie:

– Creșterea economiei a încetinit, în principal din cauza consumului mai slab. Inflația de bază și inflația globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menținută cu prudență. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, ca urmare a încetinirii cererii interne și a scăderii prețurilor importurilor de mărfuri.

Perspective

– În 2024, se preconizează că economia își va reveni, cu o creștere apropiată de 3%, deoarece consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se consolidează. FMI preconizează că inflația va reveni treptat în intervalul țintă al BNR până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre pot influenta normalizarea inflației.

Buget

– Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,7% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut inițial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.

Riscuri.

– Deficitele mari de cont curent și fiscal limitează capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecție, inclusiv rezervele internaționale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

În opinia FMI, veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din țările similare și sunt prea mici pentru a susține serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de progres fără o reformă substanțială a politicii fiscale.

Principalele opțiuni includ:

(i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.

(ii) Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

(iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

(iv) Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

(v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor